Forta trecutului de Sandro Veronesi

Cine esti tu cu adevarat cand totul in jur e minciuna? Cum reactionezi in fata unui trecut de care n-ai avut habar dar care vine acum sa-ti tortureze si ultima farama de prezent? Romanul lui Sandro Veronesi isi poarta cititorii printr-o poveste.
Viata lui Gianni Orzan trece din banal in tumultos facand un salt urias intr-o singura noapte. Daca in incipit facem cunostinta cu traiul sau inofensiv prezentat chiar de el insusi, imediat dupa, asistam la o rasturnare de situatie dramatica. Barbatul cu o familie fericita si o cariera de scriitor promitatoare este abordat de un necunoscut. Noaptea se transforma astfel intr-o bucata de timp fatidic care-si lasa intr-o maniera ireparabila amprenta asupra vietii protagonistului.
“Nu mai sunt sigur ca sunt cel care credeam ca sunt, asta e, si e o chestie care ma pune in dificultate, mai ales in situatiile care cer o anumita rapiditate de decizie.”
Intrebarile existentiale ale personajului, analiza profunda prin care filtreaza intamplarile, adevarul si viata, cautarea permanenta a sinelui care pare pierdut undeva pe parcurs, fac din “Forta trecutului”o carte ce combina psihanaliza cu povestea.
Este un roman dezinvolt care place si prinde, avand asupra cititorului si efecte revelatoare. Autorul creeaza o atmosfera de suspans care mareste considerabil atractivitatea actiunii, iar notele de ironie prezente pe alocuri in limbaj, fac cartea savuroasa.
Cu adevarat impresionante sunt fetele multiple ale adevarului pe care toti il cerem desi uneori nu vrem sa il aflam. Acelasi lucru se intampla si in cazul protagonistului. Pus fata in fata cu adevarul, acesta are reactii diferite, trece prin multiple stari contradictorii, isi pune viata sub lupa si confuzia pare sa puna stapanire pe el.
Viata are aspecte dezorientante si, in iuresul intamplarilor, incercand sa identifici cauza si sa preconizezi efectul, te poti pierde usor pe tine, ca individ, ca personalitate, ca unicitate. Alergam zilnic dupa un adevar ultim pe care, de fapt, nici nu dorim atat de mult sa-l stim si, atunci cand avem ocazia sa il privim in ochi, fugim disperati de teama ca acest adevar ar putea sa zdrobeasca echilibrul fragil si iluzoriu cu care ne-am obisnuit.
Sandro Veronesi subliniaza aceste aspecte in romanul sau folosindu-se cu abilitate de talentul sau narativ. Desi cartea reprezinta o lectura lejera, este in acelasi timp problematizanta, provocand la autoanaliza si dezbatere a unor subiecte ce tin de aspectele existentiale. Impreuna cu Gianni Orzan, protagonistul romanului din perspectiva caruia sunt relatate intamplarile, cititorul participa la poveste, dar, totodata are tendinta de a incerca sa raspunda intrebarilor personajului prin prisma propriei experiente de viata. Undeva, pluteste intrebarea muta “Tu ce-ai fi facut daca…?”. Din acest punct de vedere, romanul este o scriitura care solicita rabdare. Rabdare pentru analiza, rabdare pentru decizii, rabdare pentru pentru propriile intrebari pe care ti le pui involuntar, pe masura ce actiunea curge.
“Asa ca, inevitabil, m-am trezit punandu-mi o intrebare: si daca toate rationamentele mele de pana acum au fost gresite? Si daca sa cresti nu inseamna deloc sa te cunosti mai bine, si daca experienta nu ne ajuta decat sa punem un mare NU in fata lui STIU CINE SUNT EU?”
Criza lui Gianni este declansata de dezvaluirile necunoscutului. Adevarul despre el, despre tatal sau si despre femeia de langa el reuseste sa demoleze brusc “tot ceea ce fusese construit pana atunci cu atata rabdare naiva.”
Confuzie, negare, paranoia, panica – toate lovesc in Gianni cu putere, iar el pare incapabil sa se apere si nici nu stie cum ar trebui sa gestioneze situatia.
“Cine sunt eu?”- intrebarea ajunge sa fie repetata ca o mantra sacaitoare si inutila pentru ca raspunsul nu i-l ofera nimeni. Protagonistul se trezeste confruntat cu un trecut pe care nu-l recunoaste si care-i altereaza prezentul. Tatal care murise fara sa-l cunoasca indeajuns fusese un spion KGB, iar femeia de langa el se dovedeste o adultera. Totul se darama in jurul barbatului ramas fara viata, fara certitudini, fara origini. “Cine sunt eu?” Oare mai poti trai prezentul fara sa faci pace cu trecutul? Gianni porneste pe un drum nedorit dar necesar pentru a se regasi pe sine. Nimic nu e ce pare si nici nu a fost vreodata. Totul e fals de la un capat la celalalt, iar oamenii de care s-a inconjurat de bunavoie sunt doar masti ieftine ale unor secrete hidoase.
Distins cu premiile Viarregio- Repaci si Campiello, romanul scriitorului italian prezinta o poveste de viata deopotriva provocatoare si socanta in care rutina se transforma brusc intr-o actiune bulversanta.
Postat de: Mara-Caloian-Maryliyn Joi, 28 Iulie 2016
recenzii, carti, carti RAO, Sandro Veronesi, books, RAO books
S-ar putea sa va intereseze si:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
De acelasi autor:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
comentarii:
- Cele mai frumoase plaje din Aruba: unde sa te relaxezi pe nisipul alb
- Curatarea pardoselilor din gresie, lemn si beton: ce detergent folosesti?
- Procedurile legale pentru import/export folosind containere maritime
- Top 5 cauze ale problemelor renale la caini si cum pot fi prevenite prin controale regulate?
- 3 modalitati de a optimiza spatiul de lucru de acasa