Invierea a inceput in Iad. Hristos a inviat!
Incercam si ne chinuim sa atingem acele standarde si “valori” atinse de majoritate pentru a sta in rand cu ea; facem compromisuri si acceptam sa fim parte a unor jocuri murdare pentru ca trebuie si pentru ca ne lipseste curajul de a lupta pentru ceea ce credem si de a spune raspicat ceea ce gandim, deoarece riscurile sunt prea mari si putini indraznesc sa si le asume!
Petrecem mult prea mult timp cu cei care nu sunt prezenti decat fizic si uitam ca in noi, moare cate ceva, putin cate putin, la fel precum un pamant ce nu a simtit o picatura de ploaie de mult timp, si, oarecum fara voia lui, devine tare ca piatra.
In momentele grele sau de incertitudine, reperul meu de comparatie sunt sfintii parinti ai inchisorilor comuniste. Ma gandesc cat au luptat si au indurat fel de fel de torturi si chinuri fizice, psihice si spirituale, incat ne miram cum de au rezistat. Dar aceasta mirare nu ar trebui sa existe din partea noastra - unele lucruri nu au nevoie de explicatie, este suficient doar sa crezi.
Fara a o da in clisee, sa incercam pe cat posibil sa nu ne dezicem de la valorile noastre, de la modul nostru de a fi, de la ceea ce simtim. Sa nu cadem in capcana lumii care ne vrea pe toti frumos asezati, in linie dreata, ca la ora de educatie fizica. Sa pastram bunatatea, seninatatea si linistea din noi; daca nu pentru noi, macar pentru sanatatea noastra si pentru copiii nostri, de a caror soarta suntem responsabili intr-o mare masura si sa ne aducem aminte ca acele persoane ce sunt dure si rele au devenit asa in urma unor experiente, sa nu uitam sa fim oameni!
Iar cea mai importanta lectie de istorie aceasta ne dovedeste: in marea Lui bunatate fata de oameni si pentru a le rascumpara pacatele si a avea ei posibilitatea sa fie iertati si-a lasat propriul copil sa moara pe cruce! Aceasta nu inainte de a fi tradat de catre unul din apropiatii Lui, iar un altul s-a lepadat de El de trei ori. Parca lucrurile nu s-au schimbat atat de mult, nu, raportandu-ne la ceea ce vedem zilnic in jurul nostru.
“In acelasi timp Iisus era in mormant cu trupul, in Iad cu sufletul, in Rai cu talharul si pe scaun impreuna cu Tatal si Duhul”, dupa cum spune o rugaciune din cadrul Sfintei Liturghii, rezumand simultaneitatea prezentei lui Dumnezeu.
Hristos a inviat din morti, cu moartea pe moarte calcand si celor din morminte viata daruindu-le!
Un articol de: Cristina Chende
Postat de: Redactor-Colaborator Marți, 07 Mai 2013
sfintele paste, de Paste, despre Paste
S-ar putea sa va intereseze si:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
De acelasi autor:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
comentarii:
- Microcritica - drumul catre indoiala de sine si slabirea increderii in propria persoana
- Ce gatesti pentru copii cand nu stiu ce vor sa manance: preparate acceptate de toata lumea
- Beneficiile utilizarii stickului de protectie solara pentru o piele sanatoasa
- Vitamine esentiale pentru intarirea imunitatii slabite
- 10 sfaturi pentru igiena corecta a accesoriilor pentru hrana bebelusului
