Stereotipiile legate de sex de-a lungul timpului au determinat tabu-uri, comportamente si chiar stari sacre de neconceput a fi incalcate, dar care au fost mereu impuse de putere si de virilitatea ce se voia mereu superioara, s-a ajuns astfel chiar sa se afirme ca sexualitatea feminina nu exista.

Daca vrei sex, ar trebui neaparat sa cunosti motivul tau personal privind 'necesitatea' pentru care-l doresti, netrecand peste scopul prim 'imprimat' sexului de a fi trait numai prin iubire si sa stii tot la ceea ce trebuie sa te astepti cand ti-l doresti!

De cate ori imi acopar ochii ca sa nu vad si urechile ca sa nu aud modul prin care se propaga anumite idei despre sex, insistenta prin care se incearca sa-mi dezvaluie privirea si sa-mi destupe auzul, chiar obstineta atator si atator non-pareri despre acest fapt ma fac sa-mi ies din carapace de multe ori revoltandu-ma!

Sexul, o nevoie fiziologica?

Se spune - pe buna dreptate - ca scopul primordial al omului este mantuirea (tocmai de aceea unii nu se mai gandesc la sex unele femei, iar altii cand 'scapa', poate fi o justificare pe care o au  "ca nu de multe ori"). Cu totul de acord, dar pentru aceasta sa nu uitam ca ni s-a dat un corp de a nefolosi de el tocmai in privinta acestui temei primordial, chiar de-ar fi sa postim 40 de zile (ca tot suntem in pragul unor asemenea evenimente) pentru a ne echilibra insusi corpul pe linia armoniei spirituale dorite, nu sunt foarte multe lucruri pe care ar trebui sa le facem si nu foarte dificil de urmat.

Cu toate acestea, un lucru prea dezirabil, pe masura atator si atator idei, deprinderi si obisnuite foarte adanc inradacinate in comportamentul nostru de fiecare zi, face ca de regretate ori sa disociem corpul de minte, respectiv de spirit! Chit de ar fi aceasta prin numai importanta majora a fiecarei zile in parte despre cam "ce vom manca azi" sau "ce vom mai pregati pentru noi si pentru familie". Spiritul ramanand undeva in umbra. Deoarece, de ce sa nu facem legatura dintre sex si hrana, cum multi o propaga la nivel de "mare teorie", pentru a o elimina din start - mancam mult prea mult decat ne este necesar! Hrana, da, este o nevoie fiziologica ca si oricare alta - nu ma refer deloc la sex aici- pentru ca este mai mult decat o fiziologia organelor sexuale in sine! Iar daca cineva are inhibitii, ori e pentru ca a facut prea mult aceasta si nu mai stie cum este o relatie normala atunci cand se afla in ea, ori ca intr-adevar inhibitia si frica cu gandul la sex este un semnal de alarma pentru ceva neplacut legat de el. Cu toate acestea, in privinta masculilor in special, sexul in/din cadrul unui cuplu (adica ceva normal) este cumva legat de responsabilitatea lor, sau mai bine zis "neresponsabilitate", fata de tot ceea ce inseamna cuplul respectiv si viitorul lui, inhibitia fiind un subterfugiu. Ceea ce este de preferat in acest caz este linistirea si inactivitatea in sfera raporturilor sexuale,  insa nu reprezinta interesul nostru decat in mica masura.

Ma uitam uneori prin filmele cu chinezi, cum mananca ei asa cu acele betisoare intre care foarte multa hrana de altfel nu poti sa iei, si ma intrebam "cand vor ajunge ei sa se sature in acel stil de a manca?". De fapt, acest mod de a se hrani este unul studiat de milenii, in primul rand pentru ca presupune o anumita pace, ca sa te poti concentra la tot ceea ce intra in tine si sa mai fie si 'eficace' aceasta intrare - comparativ cu o masa copioasa si cu "muzica buna" langa tine. Ei, la numai cat timp le ia, a apuca mancarea si a se hrani presupune si un proces mai indelungat de hranire decat il practica europenii, timp in care pot percepe semnele corpului in totalitatea lui, dar mai ales a senzatiei de satul, ce se prezinta la cortex foarte greu - dupa 20 minute efectiv dupa cum se intampla de fapt! Stie toata lumea, mecanismul fiziologic al sexului este mai diferit, senzatia de 'satul' inregistrandu-se imediat, dar relevam astfel faptul ca ii este foarte necesar repaosul si respiratia fiecarea actiuni sexuale!

Se spune ca sexul este inca un subiect "tabu", importanta subiectului pornind din acest semnalment ce vrea de multe ori sa atraga atentia- hai sa-ti spun ceva tabu!  Cu regret insa trebuie sa spun ca nu e asa, pentru simplul fapt ca este cel mai discutat, cel mai palpitant si subiectul care lasa cel mai mult de dorit, pentru ca este si cel mai prost 'administrat' domeniu al omului! Discutiile de el sunt multiple, determinate de diverse momente, insa mai mult de orgolii, discutii ce dau nastere la vulgaritati si laude dintre cele mai nesimtite - se stie de partea careia se practica cel mai mult!... Asemanarea aceasta cu alimentia am facut-o pragmatic, de fapt am preluat-o, asa dupa cum par ca o fac atatia oameni, unii de vaza si cu 'stiinta pe cap de locuitor', de fapt invers trebuia sa zic, dar ce mai conteaza o asezare buna in pagina la cate nereguli sunt in domeniu? numai cati se pricep la aceasta, de numai la televizor atatia  ai putea vedea! Sexul, de fapt foarte putin se aseamana cu hrana zilnica - pentru ca el se raporteaza la spirit! Orientalii au stiut foarte bine aceasta, iar cu regret spun - se pare ca tragem de la ei numai ce ne foloseste noua din 'orientul mental', marginas - nu o teorie autentica, asa dupa cum si este de fapt! Culmea ca sexul este justificat ca "o nevoie fiziologica" tocmai de aceea care-l practica pur si simplu ca un sport ori ca o mecanica care pentru a functiona in continuare bine, trebuie sa i se 'desumfle' temporar, si cu toate ca "desumflatul" s-ar aplica mai mult domeniului masculin, totusi tot mai multe femei il imbratiseaza in mod nejustificat.

Inlaturarea "tabu-urilor" prin scoli?

Pentru copii, dar si pentru oricine nu a primit o educatie sexuala se poate vorbi ca este pentru ei un subiect tabu, justificat de necunoasterea a ceea ce se incadreaza in sfera normalului, deoarece deseori parintii inca nu stiu cum sa abordeze problema si-o plaseaza pe spatele educatorilor.

Insa, daca ne-am referi la "tabu"-ul care se incearca a se invinge prin lait-motivul necunoasterii la elevi in domeniul sexului prin scoli, te ia groaza! Anumiti profesori 'care se pricep' (la toate, as spune), incercand discutia aceasta fara prea multe pregatiri, de fapt nu fac altceva decat sa scoata la iveala acea rumoare pe care o au ei in mentalul propriu, legat de trairile si mai ales de frustrarile lor anterioare, dand nastere in fapt la anumite simtiri contradictorii, in loc sa informeze cat mai obiectiv!... Si niste niscaiva carti de-ar cauta ca tot omul, le-ar gasi, iar citite si intelese fara "proiectie personala" mult face! Eroarea majora de la care se pleca, este aceea ca ti se spune atunci "cum s-o faci?", adica sa fi de fapt mai "cu cap" si mai calculat prin aplicatia contraceptivelor si nicidecum "de ce sau pentru ce s-o faci?", sau care ar fi "scopul sexului in genere pentru om?". De atunci ma intrebam si eu, retoric: "oare la atat se rezuma o educatie sexuala?".     
 
Inceputul ar fi  cumva de la aplicatia cat mai precisa a contraceptivelor, deci necesitatea sexului oarecum nedeslusita se lumineaza de aici si nu de la "de ce s-o faci?", "Care este necesitatea sexului?", "pentru ce a fost creat sexul?" si "care este scopul si destinatia sexului in fond?"  Cumva de aici s-a ajuns la concluzia ca "virginitatea=un handicap" si un "impediment in calea iubirii", din cauza ca acea "curiozitate nesatisfacuta" nu te-ar lasa sa iubesti autentic, de unde si atatea experiente neplacute pentru femei cauzate de graba pentru "a ajunge in randul lumii"! "Graba" este determinata de anturaj, dar si de cele mai bune prietene si se manifesta ca o presiune pe fondul contradictiilor interne ale adolescentei. Etichetarea aceasta e cam dura!

Dumnezeu care a creat sexul pentru a fi o traire cat mai pura in cadrul unei relatii de dragoste, cred personal ca se prabuseste prin cascadele universului si infiniturile galaxiilor de durerile iscate din aceste controverse! Sexul uman este o controversa pentru el insusi!  Cumva, nu tot la aia se rezuma cand zici ca "trebuie s-o faci cu cap"? Si, intocmai mentalul sa-l uiti? Eroarea din educatia sexuala in scoli pleaca de la inlaturarea rapida si facila de langa zidurile ei de imagini promiscue ce astfel i-ar pata reputatia, in cel mai fericit caz la acei profesori carora le pasa! Nepunandu-se de fapt punctul pe "i" acolo unde doare cel mai tare in curiozitatea adolescentului; si, intocmai ca sex se intampla intr-un mediu propice intalnirilor fragede dintre ambele sexe, caci in fapt pe plan imaginativ se intampla in fiecare clipa! Tocmai de aceea este cu atat mai greu, dar nu imposibil, dificultatea fiind in gasirea responsabilitatii de a canaliza aceasta imaginatie catre ceva creativ pentru viitorii oameni iviti din actualii elevi.

Cate adolescente nu se intreaba:  "ma place si ma iubeste, dar oare trebuie s-o fac cu el? ca el vrea..."; si normal ca vrea, un adolescent mascul cu o sexualitate debordanta in acel timp, ce nu a primit educatia necesara, poate fi altfel? Iar, in scoala la fel primeste educatia de a o "face cu cap", pentru a evita anumite neplaceri ce ar decurge din trecerea la fapte in indeplinirea dorintelor sexuale. Apoi, prin prisma interesului propriu, la fel tanarul o "invata" si pe ea precum ca ar fi la fel de imperios s-o faca, mai ales pentru ca el de fapt "o iubeste"! justificare, nu? Intocmai, aceasta-i si ceea ce lasa de dorit in "educatia sexuala" in scoala, anume ca s-a uitat de mult de a asocia de catre profesori in fata tinerilor legatura indisociabila dintre iubire si sex, pornind de la premiza ca oricum adolescentii o vor face si ca atare n-ar mai fi si niciun folos in vreun efort! Da, se stie de multe ori la ce te astepti ca aceasta se si intampla. Iar cine depune un anumit efort nu numai ca-i gaseste sensul, ci chiar are si rezultate! De multe ori tind sa cred in dezinteres total, mai ales ca dascalii nu sunt platiti adecvat. Apoi, unii se vad in postura de a le sti pe toate, dar  de ce ar fi destul de complicat sa-si expuna parerile? ca n-ar fi de inteles de copii? unora fiindu-le jena de credintele lor si c-ar fi luati in ras, intr-un context unde dragostea nu se cunoaste de fapt, decat prin prisma parintilor si informatiilor intelectuale sumare!  Altii sunt comozi. Ori ca dragostea acestora nu-si afla destula maturitate, iar ca atare nu au ce sa ofere? Nu se puncteaza educatia aceasta in jurul intrebarii "de ce?", dar mai ales ca el- sexul - se afla langa scopul iubirii, lasandu-se la voia intamplarii evenimentele, ca de cele mai multe ori nedorite sa se intample la o varsta atat de frageda, pe cand acesti oameni nu spun adevarul!

Erorile unei mentalitati nemature

Gandeam uneori ca acei tineri nu au ajuns macar sa-si cunoasca preferintele reciproce si deja au trecut la actiune! Tind sa cred ca la o varsta atat de frageda, nu-ti cunosti macar fanteziile, dar problema majora este ca deseori sexul este egal cu dragostea, insa de nu mai simti nimic dintr-o atingere? Asa cum se intampla deseori in relatiile fara dragoste ce se consuma repede in acest fel, atunci trebuie sa cautam alta relatie? Dar numai de un anumit fel, nu, ca altfel nu exista placere! O astfel de mentalitate o continua pe aceea de a "face-o cu cap".
 

Intr-adevar si media are un rol major in educatie, unul uitat de mult intr-un sertar pe o foaie nesemnata de altfel, ca si ce se poate vedea numai intr-un film cumva "de dragoste". La fel, sex=dragoste si are si de ce asa, cand peste tot este la fel. Nu numai media, pentru ca toti din ea urmaresc "ce se da bine" si ceea ce le creste ratingul. Exista aceasta dorinta enorma de sex in societatea actuala, a pornit de la un "mare ganditor", iar de la el plecand o groaza explica sexul atat de rudimentar si simplisist cumva, anume ca "daca ai o dorinta si nu o satisfaci, suferi...", de unde si apar mai multe dorinte, iar dupa una satisfacuta apar conglomerate de dorinte. Unele sunt cu atat mai dureroase daca nu le satisfaci, rapid inca; de altfel unde-s atat de multe nici fidelitatea nu mai intra in discutie! Un intreg sistem, dar societatea il sustine din pacate! Greseala "necesitatii" sexului, asa cum se vede el azi, este ca propriul corp devine lamentabil cat mai disociat de cele ale sufletului si spiritului, dragostea tinand de fapt de acesta din urma. Ce treaba ar mai avea spiritul cu epoca consumismului, dorit atat de producatorii, cat si de conducatorii ce vor doar niste mecanisme simple de dirijat? De altfel, nu numai din consum pleaca beneficiul lor!

Nu se mai face legatura sexului cu dragostea, pentru ca si cumva acest cuvant a devenit cam desuet, unde tot ce conteaza este sa ai cat mai mult si cat mai multe pofte de a bea, de a 'consuma bauturi sau fete fine', ori invers, dar ce mai conteaza la asa chestiuni o insiruire exacta a cuvintelor?! Nu se mai stie pentru ca s-a uitat demult ca in dragostea adevarata sunt chiar simple atingeri, ale parului partenerei spre exemplu ori a ridicarii necalculate a unei suvite de par, sau a contemplarii respiratiei ivite pe fondul unei dorinte (ridicarea pieptului), ori numai atingerea incheieturii mainilor, sau numai imaginatia unui sarut tandru chiar a gambei, sau a talpii partenerei etc,  ce pot avea placeri incluse si anumite electrizari atat spirituale, cat si sexuale fara de contact imperios necesar, ce astfel se transforma (sublimeaza) in ceva mai constructiv pentru cuplul in cauza.  Ingredientul - sarea si piperul - acestor simtiri si a sublimarilor este dragostea! Aici pot exista destule completari.

Sa nu uitam ca in Orient chiar atingeri ale membrelor inferioare, in speta ale pulpelor, pot fi un regal in domeniu, descarcand si sublimand d.a.p.d.v. sexual catre spiritual, asa dupa cum ne-a luminat si ilustrul Mircea Eliade (in "Maitreyi"). In genere, totusi pentru multe femei sexul are partile lui spirituale, adica pentru cele mai profunde, femeia traind sexul ca pe o hrana spirituala, ce-si traieste continuitatea in intimitatea cuplului. De aceea, in general femeilor le si este greu sa faca doar sex, adica s-o faca mecanic fara dragoste, trebuind in prealabil un intreg proces de cunoastere ! Apoi, sa nu uitam ca nu sexul este raspunzator de toate senzatiile sexuale, ci creierul, fiind cel mai mare organ sexual in fapt, iar fara de el nici pielea nu poate percepe macar prezenta altuia langa noi! Importanta creierului in domeniu este trecuta cu vederea, el fiind de fapt legatura noastra materiala cu spiritul si cu lumea transcedentala! In Orient nu s-a uitat ca sexul poate fi si chiar este un act transcedental! La noi, dimpotriva, are importanta "organul".

Sexul, pe buna dreptate, prin aceasta lumina, se observa ca este o dorinta a lui Dumnezeu, de aceea l-a si creat, pentru a mari coeziunea si  intimitatea cuplului chiar traind placerea rezultata din sex. In acest mod poate fi vorba despre ceva spiritualitate sexuala, hm, ce spune de fapt ca "nu oricum si oriunde!". Deci, exacerbarea sexului nu vine de la Creator, daca putem comenta asa, nefiind prea departe de o erezie chiar zicand asa in sens negativ. Dumnezeu a vrut ca sexul sa fie numai ca o manifestare a dragostei, dupa cum spune si citatul des amintit ca "fara dragoste nimic nu e"! Ai putea de altfel sa faci sex zi si noapte ca tot degeaba, ba cat il faci mai mult cu atat senzatiile sunt mai sterse daca nu exista dragoste intre tine si partenerul de sex sa zic asa, insa, tocmai de aceea mai concret ar fi sa spunem "partenerul cu care faci dragoste".

Da, menirea omului pe pamant este sa se mantuiasca, dar si sexul poate contribui la aceasta, atunci cand este 'trait' ca o manifestare a dragostei!  De meditat!
 

Pana ne mai lamurim cum sa mai abordam problema, ca si pare musai de acum, nu inainte de a vedea legatura stransa dintre iubire, cunostere si sex, desi - nu de a iubi sexul, ci omul sexului inainte de orice - propun mai multe teme de gandire si de meditat:

► oare de ce a permis Dumnezeu sa patrunda atatea boli prin/si datorate sexului (c-ar fi protejat sau nu, acum nu conteaza si vom vedea de ce)?? Pentru ca Dumnezeu doar a permis, neplacandu-i nici Lui denaturarea pe care a luat-o de la 'calea' pe care trebuia s-o aibe! Dumnezeu nu vrea suferinta Creatiilor Sale, insa nici nu poate sta cu "mana in san" atunci cand constata ca odata cu curgerea timpului, acestea se indreapta rapid spre autodistrugere. De aceea si 'permite' un rau mai mic, pentru ca macar frica de un mare rau sa mai poata compensa firescul. Raspunzatoare de 'inventia' chiar numai a virului Hiv, ca sa nu mai amintim pe toate celelalte, este tocmai acea "minte diabolica" ce incetoseaza ratiunile cand vine vorba de sex, facandu-i pe oameni sa imbratiseze tot felul de teorii pentru a justifica sexul facil, ca acestia sa ajunga cat mai repede la el - la diavol, adica!

Oare aceste boli 'permise' nu trebuie sa ne traga un semnal de alarma pentru fiecare si de raspunderea pe care o avem fata de noi si fata de cei din jurul nostru?  Ca si cati nu sunt asa numite "bombe umane", ce incearca sa se razbune, pentru o greseala a lor proprie de fapt. Oare nu vedem cata suferinta pleaca tocmai de la acest aspect prin: certuri nesfarsite de tot felul ('din prea multa dragoste' sau din dragostea pe care nu au stiut-o sa si-a acorde unul altuia cei care se cearta de acum) prin "plasarea vinei", "copii nedoriti", aruncati pur si simplu ca un gunoi; copii ai strazii; divorturi; efecte negative ale psihicului feminin de dupa avort si alte 'aborturi/abordari'!

► se intampla atat de multe in viata reala prin prisma acestei realitati a sexului si totusi continuam sa ne petrecem indolenta fata de ceea ce chipurile "stim deja in domeniul sex" si a "tot ceea ce ne trebuie daca vrem sa-l imdeplinim", ca si se doreste foarte mult in continuare. Stim, spre exemplu, ca daca avem un sex protejat, de altfel "putem sta fara grija". Oare? De ce nu intrebam ca pe anumite prezervative nu apare chiar esentialul, anume faptul ca sunt testate (desi, ma intreb cum ar trebui sa se testeze ele cat mai exact?), iar ca altele au totusi un "indice de siguranta" de 96% sau de chiar 98% pentru anumite firme producatoare? In cazul unui sex cu o persoana infectata cu HIV  98% este un indice care este suficient sa se strecoare numai o celula infectata in "celalalt mediu ambiant", iar persoana este deja infestata! Pentru ca stim ca molipsirea (infestarea) este prima etapa a infectarii cu o anumita boala, dar care din nefericire nu-si manifesta imediat 'prejudiciul'.

Ma intreb cum de toleram asemenea minciuni cand orice cifra din indice trebuie de fapt inversata  98=89, "indicele de siguranta" fiind in fapt numai bun pentru firma producatoare de a nu plati despagubiri, pentru ca ea de fapt a informat! Oare asa sa fie? Atunci daca ei sunt "save" cu ale lor produse de ce nu spun 100%? Aaa, pentru ca ar plati "acru" despagubiri si nu ar mai putea sa "produca"?! O productie iata care de altfel incurajeaza "sexul oricum si oriunde"! Traim intr-o societate a minciunilor si iluziilor rezultate din ele, iar frica oamenilor de a spune adevarul la fel este destul de mare, dar iata ca "ponoasele" efectelor negative nu le traieste "producatorul de iluzii"! "Faceti sex protexat si veti fi fericiti!" Sau ce sloganuri de ale acestora mai cunoasteti dvs.?

► apoi, daca prin absurd toti am imbratisa teoria acelui "mare ganditor" (dupa care s-au si liberalizat atat de multe in aceasta privinta), conform careia "daca o dorinta nu ne-o safisfacem, suferim!", chit ca suferinta omenirii s-ar plia strict pe acest domeniu (desi, multe pleaca de la el satisfacerea lui fara bariere si fara perdea!), atunci de ce nu ne da de gandit faptul ca tot acesta a spus ceva de genul ca "sexualitatea la om este de fapt crucea lui!"?

Atunci, sa lasam "crucea" sa ne "rastigneasca'"? Ori sa ne fie un semnal de alarma pentru viata noastra nevinovata in fond de toate aceste aspecte, ce au luat o turnura fara de precedent in timpurile de dintotdeauna ale omenirii??

Fiecare om decide pentru el si de actiunile sale, insa plateste si necunosterea mai dramatic decat isi "plateste" tot ceea ce a decis, mai ales atunci cand actiunile acestea mai vizau o persoana pe langa el/ea!!

Un articol de: Valerian Mihoc

Postat de: Redactor-Colaborator Luni, 18 Februarie 2013