Eu histrionic
Despre felul in care inteleg poezia, despre felul in care incerc sa ma comunic.
Mastile sangereaza fata
stranse, prea stanse
lipite parazitar
mananca din mine
crescand si luandu-mi locul –
sa nu stiu daca mai sunt! –
Nevoia tactila de-a le smulge
se sparge in neputinta falsei identitati,
in oglinda dansului de umbre.
Irecuperabil pierduta,
epiderma chipului prea suav
respira greu sub masca
perfect potrivita.
Mi-am pus chipul in joc
sacrificiu pe altarul vietii
in locul sufletului.
(Un articol de: Andreea Danila)
Postat de: Redactor-Colaborator Marţi, 19 Martie 2013
Etichete pentru acest articol:
eu, masca, joc, viata, suflet
S-ar putea sa va intereseze si:
Da-mi chipul tau, granit senin,
da-mi duhul tau, senina iarba,
în ne'mpacatul meu [..]
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
Priveste-ma!
sunt ramura a sufletului tau pierdut in gol.
Sunt lacrima ochiului tau drept [..]
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
nu stiu de ce oare si cum...
chiar de-ar fi sa ma declar
nebun... [..]
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
Te cunosc de langa acel copac secular,
Pe care-l vizitez des in mirajul orar,
Ii purtai [..]
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
De acelasi autor:
Se spune ca viata este o insiruire de intrebari fara raspunsuri. Asa sa fie oare? Daca am sti toate [..]
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
Va doriti un desert elegant, rapid si foarte savuros? Avem musafiri, iar prajiturile nu ajung! [..]
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
Iti spune tot mai des ca esti o sotie pisaloaga, insa tu nu te consideri asa, esti doar carcotasa, [..]
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
Olanda este o tara pe cat de mica, pe atat de spectaculoasa, in care omul si-a ajutat si protejat [..]
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
comentarii:
tendinte in online
recomandari
articole [cele mai...]
