Femeia si feminitatea

196757_588855961131641_1495471159_n1

Poetii din timpuri stravechi au cantat femeia, au laudat-o in poezii si-au incantat-o in versuri, sculptorii au cautat sa-i reprezinte frumusetea si bunatatea in statui si sculpturi, pictorii au cautat sa-i copieze gingasia si perfectiunea fizica, scriitorii au insiruit pe pagini goale ganduri.

"La inceputul tuturor lucrurilor marete se afla o femeie." Alphonse de Lamartine

“Femeile sunt al doilea mare mister al omenirii.”  Anne Rice

Si cate si mai cate citate celebre nu stim fiecare dintre noi.  


Felicit doamnele si domnisoarele azi, cu ocazia zilei de 8 Martie, Ziua internationala a Femeii! Viata cat mai frumoasa permanent cu iz de primavara in suflet!



Feminitatea


Ziua Internationala a Femeii, sarbatorita pe 8 martie, are un istoric impresionant, infatisat si de colegele mele, prin faptele marete: a fost intai stindardul luptei pentru drepturile femeilor care munceau in uzine si fabrici, in Rusia a fost simbolul mamelor (partidele socialiste din lume avand un rol major), iar pe mapamond lupta femeilor pentru drepturile lor s-a concretizat in celebrarea Femeii in aceasta zi. In prezent, femeia primeste flori si cadouri pentru tot ceea ce reprezinta ea, dar si pentru diversele roluri hotaratoare de altfel in existenta umana!

Altadata am urmarit spre a descrie in modul propriu un concept mai vag, acela al eternului feminin; ori, eternul feminin nu se rezuma doar la femeie, ci o 'cuprinde' si include, caci este de "necuprins" la fel cum este si celalalt etern (masculin), fiind vorba de un principiu in sine.

Toate lucrurile si tot universul este creat pe baza polaritatii dintre feminin si masculin, femininul avand un rol aparte bine stabilit chiar inainte de a aparea insasi femeia. La fel cum un barbat are ceva feminin in el, este valabila si vice-versa, predominand bineinteles secretiile masculine (acestea le-a descoperit stiinta de foarte multa vreme), unde nu sexul ar avea un rol, ci mentalul isi are rolul predominant si devarsitor.

Feminitatea este o mentalitate, dupa cum ati constatat dvs. insiva de multe ori si v-ati determinat spre un comportament unic si personal, c-ar fi de mama, sora, sotie, muncitoare ori invatatoare, deputat sau presedinte chiar, pentru ca orice este posibil!

Ceea ce am apucat sa incropesc este de a infatisa printr-o viziune oarecum poetica, aureola miraculoasa si razele feminitatii ce stralucesc in toate reprezentantele feminitatii (mai mult sau mai putin), prin infatiserile si rolurile sale amintite.  Valorile ei se gasesc in ea (pentru a indeplini aceste roluri), iar pentru a le accentua si revalorifica trebuie oprita ea doar un moment din siragul de ganduri/ trebuinte/ probleme pentru  a-i sugera sa inspire un pic aer in mod profund si de a se gandi ca nu trebuie sa fuga dupa niciun lucru sau bun de consum sau de alt gen, pentru ca ea este deja un miracol! Miracolul de a fi femeie!


 Miracolul exista in tine, determina-te de a ti-l cauta tu in tine!


Multe probleme, chiar ale societatii actuale, pornesc din aceasta trecere in umbra a ceea ce este mai de pret inlauntrul nostru (in general), lasand de izbeliste sufletul, mereu repetand in capul nostru de un infinit de ori "ca nu ne ajung banii", "ca trebuie sa achitam factura cutare" si cate n-ar mai fi, platindu-ne si somnul noptii pentru o factura, neachitata de altfel. Relax, va rog!

"Eternul feminin, etern de necuprins, nemarginit, etern infinit ca un nesfarsit desert nisipos cu dune frematatoare, ca un imens ocean cu mari adancimi si piscuri profunde, ca o campie intinsa, manaoasa si roditoare, dar ca toate acestea la un loc, in sensul grandorii si necuprinderii cuvantului "feminin" deoarece am putea spune atat de multe, constatand la nesfarsit ca de fapt nu stim nimic...". Spuneam odata despre acest concept  vag, insa daca voi-femeile, minunatele fiinte ce ati aparut in lume pentru a-l inalta la Dumnezeu chiar pe insusi domnul barbat, care singur pe planeta ar fi fost altfel trist si suparat, daca ati percepe si interioriza exact aceste cuvinte, ar fi minunat! Inaltarea spre cer de fapt, din toate punctele de vedere, nu se putea realiza fara femeie, iar Sfanta Nascatoare de Domnul - Sf. Maria - sta ca o chezasie vie si imbucuratoare pentru asta!

Femeia este un mister de necuprins, uneori chiar si pentru ea insasi, dar nu de nepatruns si nu in mod de blazare, asa dupa cum au fost si unii asa zisii invatati, care de altfel nu s-au multumit doar cu starea asentimentului, ci au trecut la reprosuri (in loc de a-l depasi)!

Mistere sunt femeile, dar mai misteriosi sunt cei care le invaluie in mistere de nepatruns!


Femeia pe timpuri

Poetii din timpuri stravechi au cantat femeia, au laudat-o in poezii si-au incantat-o in versuri, sculptorii au cautat sa-i reprezinte frumusetea si bunatatea in statui si sculpturi, pictorii au cautat sa-i copieze gingasia si perfectiunea fizica, scriitorii au insiruit in pagini goale ganduri inspirate, laude si desavarsiri reale despre Femeie. Trubadurii si-au facut inca de timpuriu obiceiul de a canta femeia si de a-i readuce demnitatea pierduta si cumva neavuta chiar pana atunci; in acelasi sens au venit si cavalerii ce au aparat-o ori de cate ori au avut ocazia. Toti acestia au contribui la perfectionarea idealului de a fi femeie, idealul fiind o cale de urmat, i-au 'perfectionat' inclusiv fizicul si prescris comportamente. Dar, in timpuri imemoriabile in care demnitatea umana de altfel nu era un concept structurat si cumva prea putin amintit, unde a dominat tot timpul puterea si avutia, omul contand doar prin prisma unor avantaje personale, despre ceilalti neputandu-se afirma ca contau decat prin perspectiva contributiei pentru acestea.

Femeia la fel, mai ales cand nu facea parte dintr-o "familie buna" sau o grupare din aceea amintita, ea conta prea putin, traind de multe ori nestiuta in mizerie si necazuri, chit ca nici nu cunostea alta viata; ce ai mai putea spune despre apreciere? Toate dintre voi isi pot inchipui cum au trait aceste femei in timpurile stravechi, chiar si in acele vremuri nu foarte indepartate ale mamelor. Daca toate femeile printr-o comparatie de acest gen, si-ar evalua fericirea si bucuria prin prisma inaintaselor, atunci cred ca vom vedea si la noi in tara ca sunt femei vesele si zambarete chiar si pe strada. Deoarece, tot timpul daca nu ne-am vedea pe noi insine cei mai nenorociti, atunci aceasta ar fi cea mai nobila si suprema fericire! Atunci am vedea ca sunt alti necajiti langa noi, ba chiar mai necajiti, oameni si femei, care ar avea nevoie numai de o vorba buna, de multe ori - numai una - si toata viata i s-ar lumina!



Femeia mister

Misterioase mai sunt femeile, dupa cum mari 'intelepti' isi dau verdictul, dar mai misteriosi pot fi aceia pentru care un anumit mister li se pare de nepatruns!

Deseori barbatii sunt siguri ca femeile din viata lor mereu ascund cate ceva (ca si cand ar fi foarte diferite de ei!). Ei vad peste tot un complot al femeilor? Cate framantari, cate indoieli si cate neajunsuri ce pleaca de cele mai multe ori de la ei, deoarece au creat precedentul minciunii, ce li s-a "insurubat" in mintea lor inevitabil, in relatiile lor, laudandu-se si vrand sa para mai altfel decat sunt, in primul rand prietenilor (parca si fiind tot ceea ce conteaza) si apoi lor- consoartelor, pe care de altfel le iubesc, dar vor cu tarie sa le impresioneze! Femeile simt instinctiv, dar se complac in situatie datorita faptului ca vad cat de mult se straduieste "unul", pe alocuri ii este si mila de "el", pentru ca atat datorita simtirii minciunilor, cat si a corolarului de neincrederi, de indoieli, si de dispute cuprinse in acest flagel, plus si datorita altor rani inca nevindecate, nu se poate darui imediat lui. Sunt si acelea care se complac in aceasta situatie datorita anumitor "avantaje", dar fiecare cu viata lui. Nu zic ca nu sunt femei carora sa nu le place acea aureola de mister, chit ca n-ar fi indicata decat in perioada indragostirii - pentru atragerea celui dorit!? De fapt, chiar este nevoie de mister in permanenta ca ceva creativ si productiv, insa 'misterele' care sunt minciuni de fapt nu fac sa perpetueze altele mai mari? Cateodata sau niciodata chiar, unele femei nu pot decat sa duca secretele cu ele in mormant, atat de...sunt!


 Un exemplu este personajul principal din filmul "Titanic" (impresionantul si arhicunoscutul film), ce isi comunica povestea vietii ei prin prisma a ceea ce a marcat-o, de fapt e povestea din care si-a hranit propria iubire pana la varsta inaintata a senectutii, acum o spunea ca pe ceva nemarturisit  vreodata (sa fi fost blocata pana atunci?), comentand: 'Inima unei femei este mereu un ocean plin de secrete!". A si trait aceasta poveste de iubire intr-un ocean (al mortii - as spune, in care antiteza dintre dragoste si moarte este dramatica), insa bine a facut ca n-a zis pana atunci! L-ar fi distrus si nenorocit poate pe omul cu care a convietuit dupa aceea, manat putand fi de invidia ca nu i-ar putea da ei ceea ce i-a oferit acela atunci cand a murit pentru ea! El a murit pentru ca ea sa traiasca! Oare ar putea exista o dragoste mai mare, decat aceeia in care iti poti da viata ta pentru acela pe care-l iubesti?


Revenind la ceea ce se poate sau nu a se spune, in perceptia mea secretul isi are unda sa de provocare pentru a stimula cunoasterea reciproca, caci nu tocmai secretul putand fi problema ca nu te poti darui in iubire! Dimpotriva, as comenta ca tocmai acela care tot reproseaza ascunzisuri se prezinta cam dubios, plus ca n-ar fi tocmai un as in ale daruirii in iubire...

Numai ca, odata ce se intreaba direct despre un anumit lucru vadit si raspunsul nu este la fel cu ceea ce te 'loveste' prin evidenta, cred ca acesta nu-i un 'mister'. Deci, "misterul" trebuie bine cantarit de dinainte de a fi emis! Perceptia barbatilor (ei, nu ca ar fi ei cei mai mari 'mincinoci', pentru ca 'paleta' e diversificata..) de multe ori pleaca de la faptul ca femeile sunt foarte diferite de ei si ca atare nu le-ar putea intelege niciodata, uitand adesea ca femeile in fond sunt oameni ca si ei si au doar acelasi simplu dor si nevoi profunde ca si ei - nevoia de fuziune si iubire - pe langa altele desigur, de infrumusetare si cultivare specifica.



Miracolul de a fi femeie, sau femeia ca mister!

Domnisoarelor si doamnelor, va felicit pentru simtirea si intuitia pe care v-o cizelati de-a lungul vietiilor dvs. (pentru ca de multe ori par a fi mai multe, nu-i asa?), si cu atat mai mult incurajez faptul de a-l tine pe el intr-o stare de 'vino-n-coa, dar nu foarte aproape...", pana doreste de la mult pana si la mai mult, amanarea fiind mama dorintei in fond si pana la urma-urmei. Fiind bun 'exercitiul' chiar si la varste inaintate, pentru a i se mai 'scutura' frunzele 'nemiluite' de minciuna, si pentru ca nu cumva tu insati sa intri intr-o astfel de relatie pe care ai putea-o astfel perpetua pentru tot restul vietii tale. Cel mai bine este ca din fasa sa i se scuture "frunzele" care nu-i sunt necesare copacului si care pe deasupra ii mai cheltuie si din energie, vlaga, bani etc., nu pentru ca, spre exemplu, copacii ar avea nevoie vreodata bani.

Barbatii cand vor invata sinceritatea si cand vor sedea 'goi' in fata lor, abia atunci pot 'sta' linistiti in fata femeii, chiar in fata aceleia pe care o iubeste, rusinandu-se de celelalte in schimb - si nu invers! Atunci abia nu-i va mai atribui ei tot felul de mistere, care in acest caz ar fi indreptatite, ca si prin atribuirea unui anumit mister, el infloreste in constelatii de mistere! Vorba aceea: hotului ii este frica de alt hot.:)

 

Mathilde Neil spunea in lucrarea sa "Drama eliberarii Femeii", anume ca "suprema (poate inconstienta) siretenie a barbatilor a fost aceea ca au stiut sa impuna femeii "ordinea masculina", facand-o sa creada ca supunerea este morala, iar independenta imorala."! Trist, dar adevarat cum insasi societatea (de sorginte patriarhala) impune 'indecenta' feminitatii, ca apoi tot ea sa arunce cu pietre ca - vezi Doamne- feminitatea este pe cale de disparitie! Un paradox pe care orice femeie il traieste interior, desi tind sa cred ca acelea cu adevarat independente si feminine isi traiesc viata lor proprie si nu una prescrisa!



Iubirea de sine!


In alte ocazii, vorbind de iubirea de sine ca prim ingredient al iubirii, ori mai ales ca izvor al iubirii, n-am facut distinctia cu ceea ce este deseori este confundata si anulata imediat din primul ei inteles al asemanarii superflue cu -  narcisismul. Iubirea de sine este izvorul iubirii in fond, este increderea cu care putem oferi celorlalti iubirea, pentru simplul fapt ca de nu ne-am iubi pe noi insine nici macar nu am sti ca putem iubi pe altii, si nici n-am putea oferta un gram de incredere.

Narcis, cand si-a intalnit fizionomia in apa si s-a indragostit de ea, habar nu avea ca va ajunge personaj celebru, dar egoist cum era nu facea nimic sa si-o intretina, fapt ce a facut ca dupa putin timp sa se ingrase!  Narcisismul, de altfel, nu prea are treaba deloc cu iubirea de sine, care se refera de fapt la modalitatea activa prin care facem tot spre a ne fi noua bine, confortabil, cu o anumita bunastare, cu frumusete specifica, dar si mai ales sanatate pentru persoana noastra, pentru a fi atragatoare in primul rand pentru cei care ne vad prima data, insa mai ales iubite de cei care ne cunosc (chiar si pe mine).

Erich Fromm, in cartea sa "Arta de a iubi", spunea ca de iubirea de sine ca este: "facultatea de a iubi ca un act de daruire ce depinde de gradul de dezvoltare a caracterului nostru. Facultatea aceasta presupune realizarea unei orientari predominant productive; cu o astfel de orientare, omul a depasit dependenta de de altii, iluzia narcisista a omnipotentei, dorinta de a-si exploata semenii sau de a acapara si a capatat incredere in fortele sale umane, precum si curajul de a se bizui pe propriile lui puteri in atingerea telurilor sale." Prin lumina acestor randuri vedem cum iubirea de sine corespunde cumva cu increderea, dar nu se rezuma numai la ea. Desigur, atunci cand mai multe persoane depind de femeie este cam greu, dar nu imposibil. Totul este sa nu ne fie frica sa facem tot sa ne iubim pe noi insine, sau sa ne culpabilizam, pentru simplul fapt ca egoistul nu se iubeste pe sine niciodata, ci doar asteapta in mod pasiv sa i se dea tot ceea ce-i trebuie, alternand intre o fericire frivola atunci cand primeste si nefericire permanenta!

"Sa te iubesti pe tine este inceputul unei lungi romante pe viata.’’ spunea Oscar Wilde, nevoia de a te romanta pe tine trebuind sa existe  tot timpul.

Narcis doar se admira, insa avea in suflet frica ca daca se va distanta de apa, in care se vedea si se admira, nu numai admiratia va disparea, ci chiar el insusi!

Fiti libere si independente femeilor, iubiti-va si iubiti in masura in care sunteti iubite, daruiti si asteptati sa vi se ofere (ca nu insasi ofertarea permanenta sa se 'rascoale' impotriva-ti!), fiti sincere cat puteti (mai ales cu voi insiva!) si aveti asteptari de adevar, fiti misterioase in mod constructiv, zburdati prin viata ca un fulg si nu lasati ca tot felul de culpabilizari sa va doboare, fiti blande asa cum stiti voi cel mai bine, dar crunte si rapide in apararea demnitatii de femeie, crunte in adevar si demnitate! Deci fii femeie!

 

 La multi ani cu cat mai multa primavara in suflete!

 Un articol de: Valerian Mihoc

Model de imagine: cantareata Tatiana Heghea

Nota obtinuta:
10 (7 voturi)
2532 vizite
Noteaza si tu acest articol:
10 9 8 7 6 5 4 3 2 1

Postat de: Redactor-Colaborator Sâmbătă, 09 Martie 2013

Etichete pentru acest articol:

8 martie, ziua femeii, femeia, pentru femei



S-ar putea sa va intereseze si:

Oameni zambitori, calmi si foarte amabili, dispusi sa-si „rupa” cateva secunde din [..]
citeste si comenteaza
George Ivanovitch Gurdjieff, unul din misticii secolului XX, spunea ca sunt doua feluri [..]
citeste si comenteaza
Ziua indragostitilor poate fi in fiecare zi. Atunci cand simti ca se intaleaza rutina in [..]
citeste si comenteaza
V-ati pus vreodata intrebarea ce ati face fara facebook si fara internet? Un lucru ar fi [..]
citeste si comenteaza

De acelasi autor:

Ai pofta de ceva dulce, dar nu vrei sa pierzi prea mult timp in bucatarie? Incearca tarta cu [..]
citeste si comenteaza
Omagiu adus celui mai important domnitor al Moldovei (si nu numai) din toate timpurile... [..]
citeste si comenteaza
Exista o controversa in ceea ce priveste puterea de comunicare a Internetului. El reprezinta cel [..]
citeste si comenteaza
Dupa cum cu totii stim prea bine, portocalele fac parte din familia citricelor, strans inrudite cu [..]
citeste si comenteaza

comentarii:

Adauga comentariu

Care este varsta ta, cititoare a portalului www.femeiastie.ro?

  • - 10 ani
  • 11 - 14 ani
  • 15 - 18 ani
  • 19 - 24 ani
  • 25 - 30 ani
  • 31 - 35 ani
  • 36 - 40 ani
  • 41 - 45 ani
  • 46 - 50 ani
  • 50 + ani

vezi rezultate