Dragobetele sarbatoarea tineretii si a iubirii

In credintele poporului roman, ziua de 3 martie a fost sarbatoare traditionala a capului de primavara, crezandu-se ca se logodesc pasarile cerului si cele domestice. De la sarbatoarea simbolica a logodnei pasarilor cerului s-a extins tot simbolic si la oameni, devenind astfel o sarbatoare a erotismului si a logodnelor.

Faptura mitica care personifica logodna animalelor si prin extensiune a fetelor si baietilor este zanul “Dragobete”. Numele semnifica intruchiparea unei fapturi dragi, mitico-erotice. Dupa o legenda, Dragobete (Iova) era fiul Babei Dochia, infatisat adesea ca un tanar, voinic, frumos si bun, ce inspira fetelor si femeilor incredere si dragoste curata. El patrona petrecerile cu figura sa impunatoare.

 

La 24 februarie, ziua de Dragobete, gospodinele azvarleau  - pentru pasarile cerului - pe acoperisurile caselor boabe de miei, grau, orz, secara.

 

Tinerii si tinerile imbracati de sarbatoare se strangeau pe dealurile din preajma satului, in cete de varsta si sex. Fetele culegeau flori de primavara, ghiocei, iar baietii strangeau vreascuri pentru aprinderea focului, in jurul caruia faceau glume referitoare la simpatii si antipatiile dintre baieti si fete. Prin unele locuri, exista obiceiul ca fetele mari sa stranga apa din omatul netopit sau de pe florile de fragi. Aceasta apa era pastrata cu mare grija pentru ca avea proprietati magice (se spunea ca e "nascuta din surasul zanelor") si putea face fetele mai frumoase si mai dragastoase. Daca nu erau omat si fragi, fetele adunau apa de ploaie (pentru spalatul parului) sau de izvor atunci cand Dragobetele se tinea in luna martie. La pranz, coborau in goana spre sat, fiecare baiat alerga dupa partenera preferata si apoi o putea saruta in vazul tuturor. Fata care era prinsa si sarutata se considera logodita cu parteneul ei, pe un an, pentru a se urmari cat de constante sunt sentimentele lor. Aceasta coborare in goana a baietilor in urmarirea fetelor se numea in Podistul Mehedinti “zburatorire”

De ce nu gasim in sirul sarbatorilor noastre locul potrivit si Dragobetelui, imitand, in schimb, forma occidentala a aceleiasi sarbatori?

 

Un zambet, o privire, multe flori, raze de soare – DRAGOBETE.                                             

Lucretia Ionescu Buiciuc

Nota obtinuta:
7.8 (4 voturi)
2724 vizite
Noteaza si tu acest articol:
10 9 8 7 6 5 4 3 2 1

Postat de: FemeiaStie Marţi, 22 Februarie 2011

Etichete pentru acest articol:

obiceiuri-de-dragobete, iubire, dragoste



S-ar putea sa va intereseze si:

Mentinerea traditiilor legate de Craciun si Anul Nou apare mai mult legata de zonele [..]
citeste si comenteaza
A inceput pregatirea pentru Anul Nou sau Revelionul cum mai este cunoscut. De Revelion se [..]
citeste si comenteaza
Principalele evenimente desfasurate in perioada carnavalului [..]
citeste si comenteaza
Inca din primii ani de scoala, de la orele de istorie ne raman tiparite in memorie doua [..]
citeste si comenteaza

De acelasi autor:

Cand spunem Egipt, ne gandim la Piramide, la Sfinx, Karnak si Luxor, Temple, mumii, morminte care [..]
citeste si comenteaza
In mod cert daca ar fi sa renunt la unul dintre cele 5 simturi, ultimul la care m-as gandi sa [..]
citeste si comenteaza
O voce superba, mesaj deosebit. La multi ani, maestre! [..]
citeste si comenteaza
Culoarea - perceptia de catre ochi a uneia sau a mai multor unde de lumina. Culorile in pictura, [..]
citeste si comenteaza

comentarii:

Adauga comentariu

Care este varsta ta, cititoare a portalului www.femeiastie.ro?

  • - 10 ani
  • 11 - 14 ani
  • 15 - 18 ani
  • 19 - 24 ani
  • 25 - 30 ani
  • 31 - 35 ani
  • 36 - 40 ani
  • 41 - 45 ani
  • 46 - 50 ani
  • 50 + ani

vezi rezultate