Mama, ti-as darui un ghiocel ce si-a ridicat timid ochii spre cer, dar toti ghioceii inmanunchiati nu ar putea sa-ti multumeasca pentru bunatatea de care ai dat dovada.

Cand cerul plange si lacrima mea devine durere, imi alinti sufletul si mangaierea ta este talismanul ce-mi da incredere si aripi sa ma pot inalta pe cel mai inalta treapta a vietii. Am vrut sa o intreb pe mama de ce visele unor copii nu pot deveni realitate si de ce primavara uita sa infoloreasca zambetele celor parasiti, uitati de lume si de familie.

Nu o intreb pe mama deoarece si viata pentru ea e grea, nu este o carte deschisa  in care sa gaseasca fericirea la o anumita pagina. Ii surpind privirea inlacrimata, fruntea ingandurata, dar iarasi zambeste si zambetul ei devine pentru mine speranta ce ma ajuta sa trec peste toate obstacolele. Mama pentru mine este icoana in fata caruia ma inchin, spijinul in momentele de cumpana ale vietii si tot ce inseamna blandete si iubire.

De 8 martie ii doresc mamei fumusetea Primaverii ce deseneaza pe cer iubire, respect si implinire.

Scris de: Stavarachi Daniel

Nascut pe: 03.nov.1995

Elev clasa a 8-a la Colegiu National Iasi

Postat de: femeiaStie Marţi, 08 Martie 2011