Iubirea si actiunea

despre_dragoste

Aminteam candva ca omul este predestinat la miscare si activitate ori si iubirea lui de asemenea este. El poate medita in unele momente, insa de cele mai multe ori se gandeste la ceva anume, la cum va actiona atunci cand o va face.

De fapt, meditatia este o activitate a gandirii de cel mai inalt grad si poate de cea mai buna calitate, deoarece are focusarea ei pe un anumit aspect, detaliu, actiune etc., care si reuseste datorita starii de calm redata de respiratie, stare si dorinta. In acest sens, amintesc de un alt experiment realizat pe doua grupe de subiecti: prima grupa - de studenti, se pare - a fost lasata sa vizioneze mental anumite operatii pe care ulterior urmau sa le indeplineasca; iar a doua grupa de oameni, normal pentru a face diferenta, nu a fost lasata sa realizeze mental reprezentarilor actiunilor ulterioare, acestia urmand a actiona imediat ce li se spunea. Rezultatul? A fost ca prima grupa care a vizionat mental actiunile, in fapt le-au executat mai bine decat a doua grupa.

O alta cercetare biologica de aceasta data, in urma unor analize ale muschilor raspunzatori de o anumita miscare speciala, a mainilor spre exemplu, a descoperit ca intr-adevar exista activitate musculara si in momentul in care numai iti imaginezi ca faci ceva. Iata capacitatile nebanuite ale minti umane si cate n-ar putea face! Astfel se explica si eficacitatea meditatiei...Ratiunea de a fi a omului este miscarea, iar cel mai multumit si impacat cu sine este in aceasta stare, caci este singura care aduce implinire si deplinatate. Actiunile umane sunt atat de diverse de altfel, cum sunt si oamenii, insa toate creeaza o stare propice nasterii iubirii. Taranul prin munca mainii sale isi dovedeste iubirea fata de familie si fata de comunitate/ societate, pictorul la fel, inginerul prin munca mintii si/ sau a mainilor lui, insa nicio munca nu este mai putin respectabila. Toate ne invata cum sa iubim! Importanta este sincronizarea unei mentalitati pozitive cu trecerea la fapte si iata ca insasi gandirea pe care o purtam in cap zi de zi, ne poate oferi capacitati nebanuite! Gandirea umana este pentru actiune, la fel si inima, corpul, instinctul, iubirea s.a.m.d., caci prin prima se pot unifica toate spre un anumit scop.

De multe ori, nu intamplator, iubirea este reprezentata cu o inima, deoarece inima mereu palpita, mereu bate, vibreaza intr-un anumit fel atunci cand este indragostita, intocmai de aceea s-a ales ca acest organ sa reprezinte - dragostea. Nu este intamplatoare alegerea organului pentru a indica afectiunea deplina, caci este organul care tot timpul se misca, tot timpul impinge sangele prin vene pentru a mentine viata si tot timpul este semnul viabilitatii, bataile ei fiind un semn eficace pentru aceasta. Perioadele in care omul este puternic indragostit contrastand puternic cu perioadele in care el este bolnav, batran sau ...

Iubirea este activitate mai mult decat sentiment! Sigur pleaca de la un sentiment sau de la o emotie, dar insasi intelesul cuvintelor s-ar opri aici pentru simplul fapt ca trebuie mai mult pentru a ajunge pasiune. Sa spunem ca doi oameni care mai mult de 50% se aseamana, hai sa spunem totusi 52% sau chiar mai putin, caci in aceasta mare diversitate trebuie si ceva asemanare, dar nici prea multa...deoarece, nu asemanarile sunt cele mai importante, ci atractia, acel ceva indefinit din cadrul instinctului. Dar ca, doi oameni maturi sa zicem c-ar fi, prin comunicare, descopera ceva asemanator la ei ca o punte in calea de inceput a cunoasterii reciproce. Intre barbat si femeie intotdeauna vor fi diferente si intocmai c-ar trebui foarte multe diferente, ca sa fie atractia mult mai mare. Apoi, de la o simpla comunicare se ajunge la una care devine profunda si care face sa se creeze intre ei o complicitate - aici apare mare omogenitate! Prin complicitate si empatie isi dezvolta ei comunicarea, care practic poate fi tot cea vorbita, insa manifestata prin cuvinte si intelesuri numai de ei cunoscute.. Sa zicem ca ajungem astfel la acea fuziune sperata de toti muritorii, in care instrumentele sunt Iubirea, Iubirea... ma rog tot acelea de comunicare, empatie, complicitate, dar acum iubirea le include pe toate intr-un tot si ramane doar ea - dragostea! Astfel, daca am face un desen mic de copil, am indica ceva ca o sageata care merge spre A il inconjura pe acesta si apoi se pune pe B, penetrandu-l. Aceasta sageata reprezinta vectorul a acelui ceva de miscare care pleaca din A si intra in B. Ajungem astfel la:

 

Vectorul iubirii

Iubirea plecand de la reprezentarea sa cu inima la o sageata, ar include rolul actiunii; desi, exista deja in mitologie o sageata, aceea a lui Cupidon orientata in sus la 45 de grade, indicand locul unde inima poate fi ranita...aceasta iar este trist. In fond, dragostea este o actiune care pleaca dintr-un suflet si incepe a inconjura un altul, zboara in jurul lui incercand sa-i intre cu bunatate si binecuvantare inauntru; il inconjoara - virtual - cu bunatate chiar de la distanta, mai si ricoseaza inapoi uneori fiind refuzat, dar isi revine apoi si inconjoara din nou, pana isi va da seama acel suflet B ce este in stare sa-i confere A; reuseste acesta sa-i intre in inima ca sa i-o oblojeasca de alte rani si nu ca aceasta intrare ar fi intocmai o rana, sau poate ca da, insa una buna. Apoi, rana buna infaptuita, vectorul Iubire incepe a lucra si ai reda acolo in interior pace, bucurie, fericire, binecuvantare s.a.m.d. . In opinia mea oricine poate intra in sufletului altui om, nu "cu bocancii', ci prin blandete - el poate fi o binecuvantare. Poate fi si altfel atunci cand uraste, cand poate intra chiar bine...insa, aceasta vom vedea mai incolo.

In domeniul iubirii actul voluntar ocupa un loc deosebit de important fara de care promisiunile de la altar ar fi fum. S-a dovedit stiintific, contrar domeniului carcotelilor, ca la un om la care nu ai cum sa nu ii vezi numai defecte, daca ai putea sa-ti impui sa-l vezi si altfel decat ai acea pornire instinctiva, sa-i vezi prin pozitivismul tau acele calitati pe care le are, deci daca ti-ai impune sa te opresti putin din drumul tau si sa-l asculti, atunci ai putea descoperi ceva de apreciat la dansul, cel putin aceasta, insa ai putea descoperi o minune de om ce ti-ar raspunde fara sa vrei la anumite intrebari ce-ti persista. Importanta este deci - vointa! Dar, foarte posibil nu una absurda, ci una bazata pe afectul de atractie, pe instinct, apoi vine un pic de asemanare, multa comunicare, intelegere mutuala, stima, respect, empatie si iar comunicare, cunoastere reciproca, fuziune... ori, toate acestea se drimuiesc de catre ratiune si se impune prin vointa, acolo unde trebuie reguli. Niciodata, niciunde nu s-ar putea intalni vreo relatie serioasa intre doi oameni, daca n-ar exista reguli puse chiar de ei insisi ca un stindard de respect, responsabilitate si afectiune, oricat am fi de democrati si de libertini fara nici o regula, mutuala fiind sau de oricare alta, fara niciuna n-ar rezista pentru mult timp nici relatia, oricat de inchegata ar parea, ea doar pare...iata cum aspectul activ al iubirii isi contureaza singura granita de fier:

Niciodata, niciunde n-ar putea exista o relatie amoroasa (sau una simpla de prietenie) fara de reguli, dar impuse numai de ei lor, pentru folosul comun!

Daca o alta regula exterioara, neimpusa de membrii cuplului va perturba bunul mers al relatiei respective, asa dupa cum il vad membrii ei, atunci cuplul poate lua o alta turnura decat cea predestinata. Intr-o relatie de dragoste erotica, niciodata n-ar putea rezista fara de reguli proprii, dar si mai mult fara acel ceva indefinit instictual, simtit ca o forta de unire neaparata, insa o simtire pura, nepervertita. Vorbind de instict, ne referim la cel pur, infantil poate, insa acela din gradina ratiunii pure, caci instinctul de fapt este motorul, dar nu cel care dicteaza! Dupa cum ar comenta si Lady Macbeth a lui W.Shakespeare: La cele ce urzise bucuros?/ De-acuma stiu ce-ti poate dragostea!". Regulile vin sa ordoneze in pic, ceea ce fara de ele instinctul ar lasa numai dezordine si vreascuri arse. Ai putea gasi astfel un prieten neasteptat sau un/ o iubit/a, daca procedezi cu rabdare si fara de preconcepte. Vectorul Iubirii actioneaza uneori neasteptat.

Intelegerea Dragostei ca Activitate determina omul spre un rol activ in Iubire in care se implica vointa omului mai mult decat in cazul in care ea ar fi la cheremul unei 'zane a iubirii', cu toate ca-n iubire conteaza extrem de mult vointa! Greseala generala porneste de acolo ca sentimentul cu vointa ar fi in antiteza si s-ar exclude reciproc. Daca ne-am explica simplu ca este ca si cand ti-ar placea o meserie pentru care faci orice ca s-o ai pentru ca iti place, unde iata ar fi deja implicata gandirea pentru ca urmaresti un plan bine pus la punct si cu vointa cauti sa-l indeplinesti, ori toate astea slujind unei preferinte ale afectivului, care desigur nu prea se stie exact de unde vine, pentru ca preferintele nu prea se discuta. Afectivitatea, insa doar pe jumatate sau chiar mai putin, este subinconstienta, pentru ca odata instalata preferinta omului, urmeaza procesele de a fi aproape sau de a avea ceea ce doreste. Are si de ce asa pentru ca Iubirea pe langa faptul ca-si are mobilitatile instinctuale de inclinare catre ceva anume preferential si-si trage energia tot din instinct, odata aparuta determina alte actiuni si operatii prin care se aduce la indeplinire. Mama astfel din instinct isi hraneste copilul si are grija de el, insa acestui instinct i se adauga ratiunea ei si gradul ei de responsabilitate prin care poate raspunde nevoilor fatului. Astfel, mama de la departare, chiar atunci cand nimeni nu poate auzi, ea percepe plansul copilului si poate intelege dupa mimica lui anumite semnale. Insa, din acest punct de vedere relatia mama-copil este mult mai inchegata incepe de cand se afla fatul in burtica, moment major fiind actiunea de invatare si de intelegere, atunci cand aceste insight-uri le primeste si fatul.

In fine, rolul activ se vede acolo cand prin iubire omul ce iubeste devine mult mai atent, grijuliu, respectuos, empatic si dornic de cunoastere si mult mai responsabil decat ar fi el in mod obisnuit. Vectorul actiunii inconjoara persoana pe care instinctul il/o prefera cu atentie, grija si respect, apoi daca persoana inconjurata simte si mai ales ii place aceast vector de actiune virtual-vibrant, atunci se poate lasa cucerita ca acest vector sa patrunda in ea pentru imbogatire. Apoi apare responsabilitatea ce cuprinde respectul si grija intr-o culme a acestor sentimente fata de altul, depasindu-le. Aceasta penetrare prin iubire este blanda si datatoare de pace, pentru ca devine o punte prin care eul razbate izolarea personala, iar la randul ei persoana cucerita la fel se extinde, contopindu-se intr-un intreg cu acel 'cuceritor". Din fericire insa, nu este ca in razboi, cand unul invinge si altul este invins, caci in dragoste amandoi inving. Amandoi incep expansiunea in alt suflet, devenind intregul predestinat, pentru ca fiecare persoana are un destin, o jumatate...

Un articol de: Valerian Mihoc

Nota obtinuta:
10 (2 voturi)
1012 vizite
Noteaza si tu acest articol:
10 9 8 7 6 5 4 3 2 1

Postat de: Redactor-Colaborator Luni, 03 Februarie 2014

Etichete pentru acest articol:

despre dragoste, pentru iubire



S-ar putea sa va intereseze si:

Iubirea incepe acolo unde oamenii traiesc unii pentru ceilalti si nu se termina [..]
citeste si comenteaza
In cazul in care: simti ca esti altfel!…vorbeste-ne despre lumea ta…cineva se poate [..]
citeste si comenteaza
Sunt mai precaut acum, nu mai plec urechea la ce aleg oamenii aflati in greseala. Mi-am [..]
citeste si comenteaza
Sa tii minte asta: Prima etapa in contientizarea propriei valori, este negarea si [..]
citeste si comenteaza

De acelasi autor:

Unii oameni se nasc maturi. Altii nu se maturizeaza niciodata. Cu toate ca lucreaza, se casatoresc [..]
citeste si comenteaza
Cat de mult va alintati copii? Pentru ca ii iubiti sau pentru a le alina dureri sau stari generale [..]
citeste si comenteaza
Cauti preparate light, care sa nu iti afecteze silueta, dar in acelasi timp extrem de gustoase? Si [..]
citeste si comenteaza
Ai obiceiul sa razi des? Foarte bine! Te abtii sa plangi? Nu este deloc recomandat, intrucat [..]
citeste si comenteaza

comentarii:

Adauga comentariu

Care este varsta ta, cititoare a portalului www.femeiastie.ro?

  • - 10 ani
  • 11 - 14 ani
  • 15 - 18 ani
  • 19 - 24 ani
  • 25 - 30 ani
  • 31 - 35 ani
  • 36 - 40 ani
  • 41 - 45 ani
  • 46 - 50 ani
  • 50 + ani

vezi rezultate