Nu va suparati, unde as gasi o viata-n doi?

femeia-binecuvantata

Ideea acestui articol mi-a venit in urma unui anunt pe care l-am vazut pe un site de reduceri. Se oferea un discount substantial pentru cei care vor sa  divorteze.  “Spune-i la revedere persoanei pe care nu o mai iubesti cu 70% reducere”.

 

Ii spuneam ieri unui prieten despre aceasta carte, ramanand surprinsa de taria personajului Helene, ulterior,  marturisindu-mi ca a facut-o cadou unei fete. Ne intrebam reciproc cand unul pe altul, cand pe noi insine de ce nu mai exista acea forta, acea daruire dintre  doi oameni, care, teoretic cel putin, sunt pe acelasi drum. Ii spuneam lui Tudor (asa se numeste amicul meu) despre un cuplu ce s-a casatorit in septembrie anul trecut si in martie anul aceesta erau deja divortati. A ramas mut de uimire, exclamand cu forta “nu cred!”

Discutia a urmat un curs firesc si a ajuns, cum era de asteptat, la casniciile parintilor nostri. Si atunci era greu, dar nu se renunta usor. Ce-i drept, ca nici societatea nu era atat de permisiva cu atat de multe…indecente,  asta, ca sa folosim un eufemism. Se faceau la fel de multe, dar pe atunci nu exista un Facebook care sa ne informeze. Dar oare nu acest lucru i-a facut pe cei de atunci mai puternici? Nu au invatat astfel sa lupte, sa creada, sa atinga anumite niveluri ale mintii si ale sufletului? La care a venit  intrebarea amicului meu “Azi, de ce nu se mai poate”?  Pentru ca nu se mai vrea! Pentru ca peste tot vezi, auzi, ti se spune ca x , y , ba pana si z divorteaza si astfel,  ajunge sa fie un lucru usor. Pentru ca s-a uitat ca, pana in momentul in care vedem o casa frumos aranjata in interior si exterior, este  nevoie sa lucram cu acele  materiale ce ne murdaresc hainele si apoi le schimbam. Pentru ca uneori constructia se opreste din cauza vremii, dar stii prea bine ca, odata ce va rasari din nou soarele, te vei apuca de treaba.

Pe strada sunt “ei”. Acele persoane pe care le vedem, tinandu-se inca de mana, uitandu-se cu drag unul la altul si pasind cu demnitate. Te uiti la ei cu jind, precum un copil ce tanjeste dupa o jucarie a altui copil, dar in sinea lui stie ca s-ar putea sa nu o aiba niciodata.  

Oare pentru o astfel de viata  in doi  nu ar face nimeni negot?

Un articol de: Cristina Chende

Nota obtinuta:
10 (7 voturi)
1755 vizite
Noteaza si tu acest articol:
10 9 8 7 6 5 4 3 2 1

Postat de: Redactor-Colaborator Miercuri, 30 Mai 2012

Etichete pentru acest articol:

pareri



S-ar putea sa va intereseze si:

“Experienta nu e transmisibila”, aud mereu, de cand eram copil. Si nu prea am inteles [..]
citeste si comenteaza
Se apropie 1 Martie cunoscut ca Martisorul care prevesteste primavara. De 1 Martie se dau [..]
citeste si comenteaza
Romantica incurabila, fire visatoare si boema, eu, ca despre mine e vorba, si nu e anunt [..]
citeste si comenteaza
Soare, mult soare in noiembrie. In copilarie pe vremea asta, era zapada, era iarna in [..]
citeste si comenteaza

De acelasi autor:

Draga mea, iti voi spune o poveste despre o fetita mica si dragalasa, la fel ca tine. [..]
citeste si comenteaza
Relatiile din dragoste, din iubire, din compromis...au apus, dar nu definitiv. In ciuda lor au [..]
citeste si comenteaza
1 august reprezinta pentru elvetieni ceea ce e 4 iulie pentru americani, 14 iulie pentru francezi [..]
citeste si comenteaza
Iata ca a venit sezonul sarbatorilor de iarna, al colindelor si al alergarii dupa cadouri pentru [..]
citeste si comenteaza

comentarii:

Adauga comentariu

Care este varsta ta, cititoare a portalului www.femeiastie.ro?

  • - 10 ani
  • 11 - 14 ani
  • 15 - 18 ani
  • 19 - 24 ani
  • 25 - 30 ani
  • 31 - 35 ani
  • 36 - 40 ani
  • 41 - 45 ani
  • 46 - 50 ani
  • 50 + ani

vezi rezultate