Despre dezamagiri, iertare si speranta

iertare-dezamagire-sentimente

Nu-mi amintesc decat lacrimile siroind navalnic pe obraji. Durerea a fost inainte si dupa lacrimi. Regretele, reprosurile, vina...si mai presus mila. Mila de sine, ciuda pe situatie, ura fata de celalalt, o ura scurta...ireala, pentru ca macar unuia ii pasa, si in cazul asta, si ura face diferenta. Si-apoi tacerea. O aparenta indiferenta si ignoranta.

Cine pe cine a dezamagit?

E greu de spus .Vinovatul este el! Poate, sau poate e dezamagire de sine, sau sunt si una si cealalta.

Iubire, incredere, intimitate, suflet deschis, inocenta pe care o dezvaluie iubirea, toate sunt inchinate la picioarele iubitului cu demnitatea unei inimi care arde de focul dragostei curate.

E mult, nu?

E acel tot ce este mai bun al unui om.

Atunci cand cel caruia i-ai daruit atat te raneste fara prea multe resentimente, ramai cu un suflet gol, mii de deziluzii si o inima dureroasa...ruina omului ce-ai fost, o umbra stinghera intr-un colt de existenta.

 

Iertarea este alinare, este balsam vindecator pentru suflet. Ea recladeste si intelepteste pe om.

Iertarea e un dar, atat pentru cel care gaseste puterea sa ierte, cat si pentru cel caruia ii este daruit. Acesta din urma trebuie sa se gaseasca intr-o stare demna de a primi iertarea, constient fiind de durerea pe care a provocat-o, dornic sa remedieze raul facut si hotarat sa nu-l mai repete.

Trebuie sa existe parere de rau in sufletul celui care a gresit, si daca au gresit amandoi, atunci sentimentul caintei ar trebui sa fie de ambele parti.

Sunt situatii in care cel care ne-a facut sa suferim tradandu-ne iubirea, increderea, asteapta sa ne treaca supararea, fara a avea vreun regret sau vreo mustrare pentru gestul sau, din nepasare sau iresponsabilitate si in acest caz, desi iertarea ne inobileaza, ea nu va rezolva problemele dintre cei doi.

Sunt multe de spus despre iertare si despre dezamagiri. Iar vinovatul este si mai greu de gasit. Fiecare are perspectiva lui prin prisma careia analizeaza faptele.

 

Iata o scurta conversatie:

El: Imi pare rau ca te-am lasat singura atata timp si...imi pare rau ca te-am mintit...

Ea: …iti pare rau..! De ce sa iti para rau? Tu n-ai gresit cu nimic, eu sunt naiva care a crezut ca esti altfel decat...esti! Tu nu, n-ai gresit, tu esti centrul universului, doar tu decizi ce conteaza pentru tine si tu ai decis...

El: Ma, ..nu te supara. Sunt un…..Iarta-ma!

Si l-a iertat! L-a iertat printr-o abandonare a oricaror principii. Si abia atunci a vazut cu adevarat stralucirea iubirii.

Si au mai fost intr-o noapte zeci de mesaje scurte care contineau un singur cuvant, unul simplu, acelasi de la inceput: Iarta-ma!

Si l-a iertat fara sa-l mai vada, fiindca a inteles ca-l va iarta de fiecare data si s-a temut.

 

Insa mereu e vorba despre iertare, si din pacate ea nu este pentru toti un dar. Pentru unii este mai mult o conditie si o rutina.

Dezamagirile ne pustiesc sufleteste. Iertarea ne imbraca in haina noua. De unde ne luam forta de a ierta si de a ne ridica din suferinta care ne ingenunchiaza?

 

Asa a lasat Dumnezeu, omul sa fie sensibil si bun in esenta, iar de multe ori prin suferinta ne purificam de ceea ce e rau in noi, reducandu-ne la starea primara. Astfel, orice ne poate reda speranta si optimismul: de la prezenta unui prieten, incurajarea unui dascal, mangaierea unui parinte, sfatul unui preot,  zambetul unui copil, o imagine, un cantec, un vers. Dumnezeu presara speranta in jurul nostru si ne calauzeste cu blandete pas cu pas.

Sa nu uitam ca suferintele din viata noastra reprezinta crucea pe care o avem de purtat, si sa privim cu atentie si luare aminte in jur, la cei care sunt mai oropsiti decat noi, caci exemple si lectii de viata putem intalni  la orice colt de strada.


E pretios si necesar sa stim cand gresim, sa regretam si sa gasim forta de a ne cere iertare. Sa ne gandim mai mult la cel de langa noi, sa nu-l ranim gratuit prin orgoliul, indiferenta si egoismul nostru.

                                                                                          Raluca Burcea

Nota obtinuta:
7.7 (12 voturi)
5449 vizite
Noteaza si tu acest articol:
10 9 8 7 6 5 4 3 2 1

Postat de: FemeiaStie Miercuri, 10 Noiembrie 2010

Etichete pentru acest articol:

iertare, dezamagire, despre dezamagire, mesaje-de-iertare, sentimente, jurnal de femeie, femeia stie



S-ar putea sa va intereseze si:

Prin paginile urmatoare nu incerc sa aduc imperative pentru viata; nici nu ofer sugestii [..]
citeste si comenteaza
Fericirea este stare de spirit pentru care trebuie sa te lupti... A fi fericit inseamna [..]
citeste si comenteaza
Toamna e pe sfarsite! Muzica e nostalgica! Prea multa liniste si plictis, multe de [..]
citeste si comenteaza
Vine…ca in fiecare an, bineinteles. Vine si-l traiesc mereu la intensitate maxima, ma [..]
citeste si comenteaza

De acelasi autor:

Toamna, gospodinele cauta sa isi pregateasca pentru iarna camara cu conserve. Castravetii murati [..]
citeste si comenteaza
Probabil te-ai intrebat destul de des ce tip de cercei sa-ti alegi in functie de forma fetei tale. [..]
citeste si comenteaza
Pentru o incursiune in istorie, in tainele secolului al XIII – lea, te invit la Cetatea [..]
citeste si comenteaza
Timp de preparare: 15 min Numar de portii: 24 de portii [..]
citeste si comenteaza

comentarii:

Adauga comentariu

Care este varsta ta, cititoare a portalului www.femeiastie.ro?

  • - 10 ani
  • 11 - 14 ani
  • 15 - 18 ani
  • 19 - 24 ani
  • 25 - 30 ani
  • 31 - 35 ani
  • 36 - 40 ani
  • 41 - 45 ani
  • 46 - 50 ani
  • 50 + ani

vezi rezultate