Mai avem timp de confesiuni?
Curajul de a mai avea incredere
Se spune ca nu putem trai singuri, ca avem nevoie sa ne integram intr-o societate, sa respectam anumite reguli morale si ca avem nevoie, in special de prieteni. Acest cuvant este atat de des folosit in ultima perioada pe retele de socializare, incat am uitat care este cu adevarat sensul lui. Prietenul este acea persoana care iti este alaturi de suflet, care te cunoate si care stie intotdeauna sa-ti spuna o vorba de consolare atunci cand ai moralul la pamant. O relatie de prietenie solida nu se masoara in cat mai multe ore vorbite la telefon sau pe messenger, ori cat mai multe sedinte de shopping impreuna, ci o prietenie adevarata este aceea in care umarul pe care vrei sa plangi nu te ignora cand ai nevoie sa i te destainui chiar si in ceas de noapte.
Mai avem timp de confesiuni?
Intr-o lume a aparentelor, unde „ totul e permis ” (dupa cum predica tot actualul Dostoievski), intr-o lume virtuala in care oricine poate deveni orice, mai ai curajul sa te confesezi, sa-ti dezgolesti sufletul de pacatele grele ale vietii? Mai exista oare cineva in acest amalgam al preocuparilor zilnice, prins in goana dupa bani, functii si relatii care sa te pretuiasca pentru ceeea ce esti, nu pentru ceea ce reprezinti in umila societate in care ni se scurg monoton zilele? Prinsi in vartejul „revolutiei tehnologice”, mai gasim oare tihna pentru a ne bucura de lucrurile simple alaturi de cei dragi? Mai avem in minte gustul copilarie de odinioara? Reusim sa ingropam prejudecatile in cele mai ascunse cotloane ale inimii, pentru a ne pastra zambetul pe buze si implinirea in suflet?
Hoinarind prin caile intortocheate ale vietii, descoperim ca proverbul „prietenul la nevoie se cunoaste” isi pierde tot mai mult din veridicitate. Putin dintre noi ne putem lauda ca am legat de-a lungul vietii prietenii cu adevarat sincere, lipsite de orice urma de interes. Iar in aceasta categorie nu intra numarul nelimitat al „friend”-ului de pe net, ci prietenii aceia care nu te privesc ca pe un dosar de recomandari; aceia care reusesc sa-ti termine intotdeauna fraza, aceia cu care te intelegi doar din privire, aceia care intuiesc ce ti s-a intamplat inainte de a-i povesti ca tocmai ai nevoie de un sfat bun si de o imbratisare.
O prietenie de durata nu se masoara printr-un numar cat mai mare de „like”-uri (care ne-au invadat viata); o prietenie adevarata este pastrata in suflet ca o comoara atat de rara; nu toti avem norocul de a gasi aceasta bogatie, chiar daca sunt „vanatori de comori” cu experienta! Bucurati-va de acest cadou dat de Creatorul Absolut, pentru ca nimic nu-i mai greu pe aceasta lume ca singuratatea! Bucuriile vietii sunt facute pentru a fi impartasite! Iar prietenii sunt cei mai buni tovarasi in drumul nostru spre viata! Avem nevoie de sustinere, de dragoste si de prietenie pentru a ne face loc in acest vartej al contrariilor, al suferintei si al iubirii.
Intr-o zi, prietena mea mi-a zis: „scrie ceva si despre mine”. Iar eu i-am spus: „nu pot; prieteniile adevarate se pastreaza in cel mai frumos colt din suflet, alaturi de iubirea celui pe care l-am ales sa-mi fie sot si alaturi de dragostea cu care am sa-mi cresc copii ce vor veni.” Aceasta cred ca-i prietenia de care avem nevoie ca sa nu ducem singuri povara vietii!
Un articol de: Magda Vladau
Postat de: Redactor-Colaborator Sâmbătă, 10 August 2013
prieten, incredere, prietenie adevarata, relatii, sfaturi
S-ar putea sa va intereseze si:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
De acelasi autor:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
comentarii:
- Microcritica - drumul catre indoiala de sine si slabirea increderii in propria persoana
- Ce gatesti pentru copii cand nu stiu ce vor sa manance: preparate acceptate de toata lumea
- Beneficiile utilizarii stickului de protectie solara pentru o piele sanatoasa
- Vitamine esentiale pentru intarirea imunitatii slabite
- 10 sfaturi pentru igiena corecta a accesoriilor pentru hrana bebelusului
