Sa ne iubim pe tarmul Marii Negre, o poezie de Adrian Paunescu
Sa ne iubim pe tarmul Marii Negre
Ca doua fragede fierbinti statui
Sa fim intaia clasica pereche
A omenirii noi ce inca nu-i.
Sa ne iubim cat ne intreaba valul
Ce e cu noi, ce suntem si ce vrem
Noi sa-i raspundem cufundati cu malul
Ceva-ntre rugaciune si blestem.
Ca un barbar ce tine o tanagra
Asa suntem pe-acest nisip noi doi
Si stelele ce cad in Marea Neagra
Ridica valul sangelui din noi.
Sa ne iubim hipnotizati de luna
Cutreierati de-al vaselor tangaj
Si sa ne viscoleasca impreuna
Ninsorile de sare pe obraji.
Sa ne iubim, pagana mea atee
Iubito, marea seamana cu noi
Suntem un Dumnezeu si-o Dumnezee
Chemati sa-nceapa lumea de la doi.
Sa ne iubim pe tarmul Marii Negre
Pe unde trec epavele calari
Sa curatam intreaga lume veche
In fluxul si refluxul noii mari.
Sa ne iubim etern, noi, provizorii,
Cum niciodata, valul nu va sta
Eu spun ca ingenunchi in fata marii
Sa nu spun ca-ngenunchï in fata ta.
(o poezie de Adrian Paunescu)
Postat de: Ana-Maria Trifan
Postat de: Redactor-Colaborator Sâmbătă, 04 August 2012
poezii
S-ar putea sa va intereseze si:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
De acelasi autor:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
comentarii:
- Microcritica - drumul catre indoiala de sine si slabirea increderii in propria persoana
- Ce gatesti pentru copii cand nu stiu ce vor sa manance: preparate acceptate de toata lumea
- Beneficiile utilizarii stickului de protectie solara pentru o piele sanatoasa
- Vitamine esentiale pentru intarirea imunitatii slabite
- 10 sfaturi pentru igiena corecta a accesoriilor pentru hrana bebelusului
