Pasi spre Seninatate si Curaj
Seninatate si Curaj - doua notiuni care la prima vedere par cunoscute, dar care necesita efort launtric pentru a fi cuprinse cu adevarat
Seninatate sau indiferenta?
Senini ne credem a fi de multe ori dar oare suntem cu adevarat? Exista o linie fina care desparte seninatatea de indiferenta. Avem tendinta, de multe ori, sa trecem prin necazuri cu indiferenta pe care noi o numim gresit, seninatate. Ne spunem noua insine si sustinem aceasta si in fata celorlalti, ca o anume problema, prin care trecem la un moment dat, nu ne afecteaza, ca nu suntem tulburati, ci senini. Dar odata ce problema respectiva s-a rezolvat, noi am continuat sa ne comportam ca si cum nimic nu ne-a imbogatit sufletul, ca si cum nu am fi dobandit nimic in urma acelei experiente. Oare asa sa fie? Da, asa este, nu am dobandit nimic in folosul nostru, pentru ca nu ne-am preocupat de asta, nu am participat cu fiecare fibra a inimii noastre, am fost... senini? Nu, am fost indiferenti. Orice durere, la fel ca si orice bucurie, aduce cu sine un dar, pe care noi fie il putem absorbi cu totul in inima si il putem folosi spre bine, fie ne incrancenam si ne lasam prada fricilor de tot felul, fie ramanem indiferenti si trecem amortiti prin ceea ce ne oferea de fapt, o sansa de a ne dezvolta spiritual. Orice experienta traita cu adevarat, in mod constient, este vie, prin faptul ca odata dobandita, ea continua sa traiasca in inima noastra si ne imbogateste. Cum ne imbogateste? Asa cum ploaia hraneste plantele, asa suntem si noi hraniti de experienta, fie ea negativa sau pozitiva. Intemperiile sunt daunatoare pentru animale, spre exemplu? Nu, nu sunt, asa se poate spune la prima vedere, dar in realitate, orice furtuna poate intari vigilenta oricarei necuvantatoare, o face sa devina mai precauta, mai sprintena, mai iscusita in a-si gasi adapost si in a se aproviziona cu hrana. La fel si noi, oamenii, din experientele amare putem extrage invataminte care sa ne intareasca vointa si sa ne faca mai receptivi, sa ne ajute sa luptam mai bine impotriva raului. Asadar seninatatea salasluieste in capacitatea de a trece prin orice tip de experienta, culegand, in mod constient, invataminte si adancindu-le in inima noastra, fara a ne zbate ca o pasare care si-a prins aripile in crengile copacilor. Daca pasarea nu s-ar mai zbate, ar reusi sa se sustraga din incalcirea crengilor, cu miscari precise dar incete, care sa le dea voie aripilor sa se relaxeze, sa isi concentreze forta, nu sa si-o iroseasca prin miscari bruste.
Sa avem curaj...
Ce presupune curajul, oare? „Oricine intelege notiunea de curaj”, imi veti spune. Ei bine, acest articol nu se adreseaza celor care inteleg aceste notiuni sau care pretind ca inteleg, se adreseaza acelora care doresc sa inteleaga. Prin aceste randuri pe care le scriu, si eu parcurg odata cu voi, pasii spre o mai buna intelegere, odata cu voi inteleg si eu mai multe. Si cum procesul de invatare este etern, nu avem de ce sa ne temem ca odata cu intelegerea unui anumit numar de notiuni, nu vom mai avea nimic de invatat. Din contra, noi, oamenii, trebuie sa invatam mereu, doar asa suntem feriti de prabusire si putem inflori spiritual mereu, asemeni pasarii care trebuie sa dea mereu din aripi pentru a ramane in zbor, si noi trebuie sa cautam in si cu inima noastra. Aici ma refer la procesul de invatare spirituala, nicidecum intelectuala. Intelectul este limitat de spatiu si timp, pe cand spiritul este etern. Aceasta poate intui orice om, si, mai ales, orice femeie care isi asculta cu adevarat intuitia, pentru ca femeia a fost inzestrata cu o intuitie mai profunda.Revenind la cuvantul „curaj”, pentru unii ramane doar un cuvant fara sa le spuna ceva anume sau ii duce cu gandul la indrazneala obraznica, aventura necugetata, impertinenta, etc. Insa pentru altii curajul inseamna vointa buna transformata in actiune neingradita de teama sau de orgolii. In categoria a doua ma aflu si eu. Si strig cu bucurie catre voi, sa cautam mereu sa ne exersam curajul!
Continuitate in invatare si in dorinta de a invata
Da, Femeia Stie. 
Si va trebui mereu sa invete si sa isi slefuiasca ceea ce a inteles, la fel ca si barbatul. Doar ca, asa cum am mai spus, si cum stiti si voi, femeii i-a fost ingaduit acest dar pretios si puternic, acela de a intui mai profund, si astfel o mai mare responsabilitate cade asupra femeii, din acest punct de vedere, si aceasta responsabilitate este direct proportionala cu darul pe care l-a primit si pe care trebuie sa il foloseasca intru-totul, spre bine. Dar mai multe despre aceasta voi vorbi intr-un articol viitor.
Va las cu bine
Deocamdata va las cu bine, dragi cititoare, si nu ma indoiesc ca exista si dragi cititori care isi indreapta privirea asupra articolelor publicate aici. Dar inainte de a pune ultimul punct al acestui articol, as dori sa mentionez faptul ca acesta este primul meu articol pe care il public si sunt constienta de faptul ca este posibil ca exprimarea mea sa nu fie pe deplin „redactoriceasca”, dar mizez pe ingaduinta voastra si stiu ca nu ma veti mustra prea tare.
Pe curand! Si nu uitati, sa invatam mereu dar, in acelasi timp, sa traim ceea ce dorim sa invatam! Cu seninatate si curaj sa ne presaram inimile pentru a putea privi cu incredere spre ceea ce urmeaza sa ni se iveasca in cale.
Un articol de: Alexandra Nistor
Photo by: pexels.com
Postat de: Redactor-Colaborator Miercuri, 30 Mai 2018
despre curaj
S-ar putea sa va intereseze si:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
De acelasi autor:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
comentarii:
- Cele mai frumoase plaje din Aruba: unde sa te relaxezi pe nisipul alb
- Curatarea pardoselilor din gresie, lemn si beton: ce detergent folosesti?
- Procedurile legale pentru import/export folosind containere maritime
- Top 5 cauze ale problemelor renale la caini si cum pot fi prevenite prin controale regulate?
- 3 modalitati de a optimiza spatiul de lucru de acasa
