Cum poate fi diagnosticata narcolepsia ("boala somnului")?
Narcolepsia, cunoscuta si sub denumirea de „boala somnului”, este o tulburare de somn care afecteaza multe persoane, provocand somnolenta excesiva si alte simptome neplacute. Iata cum impacteaza aceasta afectiune viata celor care se confrunta cu ea si cum poate fi diagnosticata!
Ce este narcolepsia?
Prin narcolepsie sau "boala somnului" se intelege o tulburare neurologica cronica ce afecteaza controlul somnului si trezirii, caracterizata prin somnolenta excesiva in timpul zilei si episoade necontrolate de somn. Aceasta afectiune este adesea insotita de simptome precum cataplexia, halucinatii hipnagogice si paralizia in somn.
Narcolepsia poate avea un impact semnificativ asupra vietii sociale, profesionale si emotionale ale persoanelor care sufera de aceasta afectiune. Somnolenta excesiva in timpul zilei poate duce la accidente, dificultati in relatiile personale si performanta scazuta la locul de munca sau la scoala. De asemenea, simptomele narcolepsiei pot provoca anxietate, depresie si stigmatizare.
Cauze si factori de risc
Cauzele acestei afectiuni nu sunt pe deplin cunoscute. Factorii majori care contribuie la dezvoltarea narcolepsiei sunt predispozitia genetica, nivelul scazut de hipocretina in creier si infectiile virale. Aproximativ 90% dintre persoanele cu narcolepsie au o anumita varianta a genei HLA, care este responsabila pentru sistemul imunitar, iar aceasta asociere genetica sugereaza ca narcolepsia ar putea fi declansata de un raspuns anormal al sistemului imunitar la nivelul creierului [1].
Hipocretina, cunoscuta si sub numele de orexina, este un neurotransmitator care joaca un rol esential in reglarea ciclului somn-veghe. Persoanele cu narcolepsie au de obicei un nivel scazut de hipocretina in creier, ceea ce duce la perturbarea somnului si la aparitia simptomelor specifice. Se crede ca acest deficit de hipocretina ar putea fi cauzat de distrugerea celulelor care produc acest neurotransmitator, probabil din cauza unui raspuns autoimun anormal.
Alti factori de risc sunt:
- unele infectii virale, precum gripa sau infectiile respiratorii, au fost asociate cu aparitia narcolepsiei. Se crede ca aceste infectii pot declansa un raspuns imun anormal care distruge celulele producatoare de hipocretina in creier, conducand la simptomele narcolepsiei;
- desi nu sunt cauze directe ale narcolepsiei, unii factori de mediu si stilul de viata pot contribui la aparitia acestei afectiuni. Un somn insuficient sau de slaba calitate, stresul cronic, expunerea la substante chimice sau toxine si alte conditii medicale asociate pot agrava simptomele narcolepsiei si pot face mai dificila gestionarea acestei tulburari de somn.
Simptome
Simptomele narcolepsiei includ somnolenta excesiva in timpul zilei, cataplexia, halucinatiile hipnagogice si paralizia in somn:
- somnolenta excesiva in timpul zilei este cel mai comun si debilitant simptom al narcolepsiei. Persoanele afectate experimenteaza episoade de somn necontrolat si adesea irezistibil in timpul zilei, care pot afecta semnificativ activitatile de zi cu zi ale acestora;
- cataplexia este o pierdere brusca si temporara a tonusului muscular, care poate determina o slabiciune sau paralizie a muschilor corpului;
- alucinatiile hipnagogice sunt halucinatii care apar in timpul tranzitiei de la veghe la somn (hipnagogice) sau de la somn la veghe (hipnopompice);
- paralizia in somn (incapacitatea temporara de a misca sau vorbi in timpul trezirii sau adormirii).
Diagnosticarea narcolepsiei
Diagnosticarea narcolepsiei implica mai multe etape, care includ evaluarea clinica, testarea somnului si testarea zilei multiple de latenta a somnului. In timpul evaluarii clinice, medicul poate discuta simptomele si istoricul medical al pacientului, precum si antecedentele familiale de narcolepsie sau alte tulburari de somn. Acesta poate recomanda si efectuarea altor investigatii, precum teste de sange sau imagistice, cu scopul de a exclude alte posibile afectiuni care implica simptome similare.
Testarea somnului, numita si "polisomnografie", implica monitorizarea activitatii cerebrale, respiratiei si a altor functii corporale in timpul somnului. Testul zilei multiple de latenta a somnului (MSLT) masoara timpul necesar pentru a adormi in timpul zilei si poate ajuta la diagnosticarea narcolepsiei. Diagnosticarea poate fi dificila si poate necesita mai multe vizite la medic sau la un specialist in somnologie.
In concluzie, narcolepsia, cunoscuta si ca "boala somnului", este o tulburare de somn complexa si debilitanta care afecteaza multe aspecte ale vietii unei persoane. Diagnosticarea corecta si prompta este esentiala pentru a aborda simptomele si a imbunatati calitatea vietii pacientilor.
Sursa de referinta:
1. “Narcolepsy: Symptoms, Diagnosis, Treatment, Tips for Living With.” Cleveland Clinic, 16 Mar. 2020, my.clevelandclinic.org/health/diseases/12147-narcolepsy. Accessed 20 June 2023.
Sursa foto: shutterstock.com
Postat de: A-Editor Marţi, 29 August 2023
S-ar putea sa va intereseze si:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
De acelasi autor:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
comentarii:
- Lista celor mai eficiente plante medicinale in tratarea metroragiei
- La plaja alaturi de copii - ce trebuie sa avem cu noi in geanta
- Importanta unui control regulat al vederii pentru imbunatatirea sanatatii ochilor
- Cum poate fi diagnosticata narcolepsia ("boala somnului")?
- Pesto de leurda: Reteta perfecta pentru un pranz rapid
