Excursie pe Planeta Venus
Eu si Ionut am fost anagajati intr-o misiune de cercetare pe Planeta Venus. Dupa ce ne-am luat ramas bun de la cei dragi, racheta a zburat spre “Planeta Rosie”, cu viteza timpului. Au trecut ore sau secunde, nu am putut sa-mi dau seama, am aterizat cu bine pe acel loc misterios.Totul devenise straniu, aerul capatase mirosul Toamnei, de struguri brumati si de gutui coapte. Planeta era alcatuita din mii de stanci rosii, un rosu fosforescent ce se reflecta in lumina albastruie a cerului.
In fata mea apare un animal ciudat ce semana cu un iepure, dar cu cioc in loc de nas si aripi, in loc de maini. Spre surprinderea noastra fiinta stranie, cu privirea blanda si nespus de verde, vorbea aceasi limba ca noi. Speriat, am intors capul, cand am auzit o voce venita parca de pe cealalta parte:
- Ce cautati pe Venus?
- Am venit sa cercetam Planeta, sa ne facem noi prieteni, sa ne povestim trairile…. Avem ganduri pasnice, ne-am saturat de razboiul de pe Pamant.
- Dar ce doriti sa cercetati pe aceasta pustietate uitata de lume …?
- Am citit intr-o carte, raspund repede si cu teama, ca aici exista o jungla cu specii de plante si animale ne-mai-intalnite la noi. Vrem sa le cercetam, poate aducem omenirii fericire si pace.
- Va voi insoti, dar mergeti cu grija, sa nu treziti Planeta voastra, acolo e razboi…Pornim spre jungla, dar sa atingeti frunzele, florile, si pasarile cu grija. Se vor obisnui cu prezenta voastra. Aici totul e altfel.
- Cum? intreb dezorientat.
- Nu exista poluare, nici sticle sau hartii aruncate in padure. Noi, cei de aici, privim spre Pamantul vostru si ne ingrozim. Doamne, cu cata usurinta distrugeti puritatea naturii! Ma simteam vinovat alaturi de prietenul meu si de intreaga omenire care uita ca nimic nu e mai frumos ca floarea-de-colt ce creste pe iarba curata.
Intr-adevar, am vazut in ultima excursie pe care am facut-o impreuna cu familia, cum cei mai multi turisti, aruncau la intamplare tot ce le era de prisos. Apa capatase culoarea durerii…Cine sa inteleaga oare de ce izvorul plange cand omul arunca in el gunoaie?
Pornim spre jungla cu ghidul alaturi. Deodata, apare in fata noastra o poarta mare cu un lacat imens, ce parea ca ascunde o fortareata. Iepurasul sufla spre lacat, iar zidurile se dau la o parte, incet, cu un scartait strident ca o alarma ce se propaga din ce in ce mai tare spre Pamant.
- Am ajuns. Aceasta este jungla Prieteniei, spune iepurasul zambind. Cine patrunde aici, raman prieteni pe viata.
- Ma bucur, draga prietene, raspund vesel, fara sa pricep acea legatura sufleteasca ce ma lega de ciudata vietuitoare.
- Va las sa cercetati natura pura, neatinsa inca de mana otravitoare a omului.
Ajungem intr-o fundatura unde era un tigru mare cat un bloc, cu coarne de taur si dinti foarte ascutiti. Speriati, am vrut sa fugim, dar tigru ne roaga sa-i spunem o poveste.
- Poveste? intreb cu frica.
- A, da, voi nu stiti povesti, voi va jucati doar la calculator, de aceea nimic nu-i ca la noi. Bine, dar aveti grija….
Fugim cat ne tin picioarele si dam peste un lac de culoare rosie, in care pesti arginiti inotau linistiti.
- Suntem urmariti! imi spune prietenul.
- De cine?
- Tigrul e pe urmele noastre.
Ne ascundem in apa, iar tigrul gigant trece peste noi fara sa ne observe. Dupa ce iesim din ascunzatoare, auzim un tipat scurt, pe care il cunosteam asa de bine de pe Pamantul nostru. Vad un barbat intre doua varste care ne faceam cu disperare semn.
- Ce cauti aici? intreba Ionut.
- Am venit intr-o misiune de cercetare…
- Cercetezi fauna?
Omul ma priveste compatimitor. O liniste adanca se lasase intre noi ca o presimtire de rau.
- Cercetez locul pentru arme nucleare… Stiti, nu mai e loc pe Pamant….Stau aici de doua zile cautand iesirea.
- Oare iepurasul ne-a adus aici pentru a ne omori?.
- Cred ca da. Daca vom gasi iesirea, suntem salvati.
- Iepurasul a spus ca trebuie sa strabatem toata jungla pentru a ajunge de unde am plecat.
- Sa pornim spre cascada, mie asa mi-a spus.
- Bine, hai sa mergem. Daca ne prinde noaptea aici, nu mai ajungem acasa vii.
Dupa cateva ore de mers, cateva sageti ne taie calea. Observam ca fiintele de pe Venus sunt atacate de catre martieni. Omul gasit de noi in jungla ne-a spus ca martienii vor sa cucereasca planeta si, mai ales, jungla deoarece este cea mai importanta pentru cercetari nucleare. Profitam de atacul lor si luam cateva arme pentru aparare. Ajungem la cascada dar nici urma de iesire. Cativa martieni ne-au urmarit si am avut mare noroc de armele luate. Spre noapte ne construim un adapost si innoptam cu frica de a nu mai ajunge pe Pamantul nostru drag.
Ne-a trezit la jumatatea noptii un zgomot infricosator. Toatele animalele au inceput sa urle in jungla. Am strans lucrurile si am plecat grabiti spre lumina portocalie ce se vedea din ce in ce mai aproape. Deodata o avalansa se indreapta spre noi, ca niste nori plumburii. Fugim fara sansa de a scapa. O caracatita zburatoare ne arata drumul spre iesire. Ii multumim micutei fiinte, ce ne facea semn cu piciorusele multicolore.
Am ajuns exact l-a aceeasi cascada de unde ne-am intors spre Pamant. Fericiti, ne indreptam spre nava, insa o mare parte din ea a fost distrusa. Am trimis un mesaj catre Pamant si am inteles singurii supravietuitori ai poluarii suntem NOI.
O poveste scrisa de: Daniel Stavarachi
Nascut la data: 03.nov.1995
Elev la: “Colegiul National” din Iasi.
Postat de: FemeiaStie Marți, 22 Februarie 2011
povesti-pentru-copii, venus, martieni
S-ar putea sa va intereseze si:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
De acelasi autor:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
comentarii:
- Creeaza o ambianta Zen intr-un Sushi Bar: idei de amenajare si decor
- Ergoterapia si Parkinson: Cum sa imbunatatesti calitatea vietii prin activitati zilnice
- Microfoanele lavaliera vs. microfoanele shotgun: care este mai potrivit pentru podcast?
- Stilouri Pelikan: ce sa alegi pentru copilul tau?
- De ce sa alegi produse de carmangerie provenite de la ferme certificate?
