Oda Voievodului Moldovean Stefan cel Mare
Omagiu adus celui mai important domnitor al Moldovei (si nu numai) din toate timpurile.
Un om ce n-a uitat a omului valoare,
Si a opincilor ce cutreierau pe ogoare
Nici a razestilor lui nationale origini,
Redefind-o cutezator far'de vini si pricini.
Fost-a odata un om “mic la stat, mare la sfat”,
Un om cumpatat si mare in al sau voievodat,
Din tinuturile strabune ale sfintelor trainicii
Moldovene: ce prin jertfe scrise granita Tarii.
In fata celei mai mari primejdii dusmane,
Pe cand Europa ascunzandu-se de turbane,
Apare in Moldova un om atat de chibzuitor,
Ce-nfraneaza nelegiutite biruinti pilduitor!
Cu sabia-nntr-o mana, cu crucea-n cealalta,
“Athleta Christi” cu o dragoste cat mai curata,
Muncea asiduu cu o sarguinta ne-mai-aflata,
Mai mult de vreo alta domnie stiuta vreodata...
Un voievod cu mult prea profundă iubire,
Împrăştiind-o în vene de comenduire,
Un domn măreţ cu credinţa-i neştiută,
Numai de pieptu-i viteaz arhicunoscută…
Un om cu-n crez ce n-a cautat a sa valoare,
Doar viteaza tara in ochii altora sa fie Mare!
C-a fost mica in fapt si mare treaza la cautat,
Turban fara izbanda ce mari nelinisti a aflat…
Incoltit fiind dinspre toate colturile lumii,
Infricosat in frica de prejudecatile tarii,
Ca doar cauta-va a pune vietile in primejdii,
Perntru faima lui, lipsita de orice sfinte nadejdii..
Vroind sa-npace pe orisice bade ce-l urma,
Orice nedreptate altoita pe acasa ii curma,
Inlaturand si pe cei boierii rai ce cutezau
Inpunand, chiar de numai un fir retezau...
Ca nici dijmele nu erau prea mari sau mici,
Iar de cand prin tara nu mai erau inamici,
Branza era miere, ori mierea era de aur,
Ostenii tarii avand puteri ca si de taur!
Vivace Domnie, prin care tara a prosperat,
Si orice slujbas demnitate si-a capatat,
Neravnind la nici un bun al altui seaman,
A zeciut orice ban al omului moldovean!
Cand ordinea in tara a inceput a scarpina,
Lipitori si holerele de pe popor le scutura,
Lucrarea interioara ce siesi si-o ordona
Si cugetu-i drept de crestin si-l impunea.
Si cand dusmanul se incumeta la lupta
Cu cea mai grea ura din a iadului rupta,
Chiar oaia cea mai blanda in dragostea-i curata,
De atata lup, lupta prin muscatura-i cea crunta!
Un brav viteaz ce-n lupta se avanta voios,
Mangaind in spada-i turbanul pana la os,
Sa-si poarte cosmarul pe cand inca traind,
Sa n-aiba vise ca tara va mai umili cotropind…
Si-n sangele-i prin care granitele scris-a,
Moldova era inima-i, harta nedescompusa…
Caci vointa aceea de a fi om nu-i in zadar,
Cand crestinatatea avea a lui inima - Hotar!
Omagiu adus celui mai important domnitor al Moldovei din toate timpurile, Stefan Cel Mare, cu ocazia implinirii a 509 ani de la stingerea vietii Domniei Sale.
- Papa Sixtus al IV-lea l-a numit „Athleta Christi” = Atletul lui Cristos. Acest titlu se referea, initial la sfintii militari din secolele III si IV, dintre ei cel mai cunoscut fiind Sf. Martir Sebastian. Papii au inceput, din secolul al XV-lea, sa le confere acest titlu conducatorilor de armate care aparau crestinatatea, mai ales de atacurile Imperiului Otoman.
- mic la stat, mare la sfat - i-a spus un mare carturar. (de Grigore Ureche)
Un articol de: Valerian Mihoc
Postat de: Redactor-Colaborator Vineri, 05 Iulie 2013
stefan cel mare, domnitori ai moldovei
S-ar putea sa va intereseze si:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
De acelasi autor:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
comentarii:
- Cele mai frumoase plaje din Aruba: unde sa te relaxezi pe nisipul alb
- Curatarea pardoselilor din gresie, lemn si beton: ce detergent folosesti?
- Procedurile legale pentru import/export folosind containere maritime
- Top 5 cauze ale problemelor renale la caini si cum pot fi prevenite prin controale regulate?
- 3 modalitati de a optimiza spatiul de lucru de acasa
