Nu va suparati, unde as gasi o viata-n doi?
Ideea acestui articol mi-a venit in urma unui anunt pe care l-am vazut pe un site de reduceri. Se oferea un discount substantial pentru cei care vor sa divorteze. “Spune-i la revedere persoanei pe care nu o mai iubesti cu 70% reducere”.
Ii spuneam ieri unui prieten despre aceasta carte, ramanand surprinsa de taria personajului Helene, ulterior, marturisindu-mi ca a facut-o cadou unei fete. Ne intrebam reciproc cand unul pe altul, cand pe noi insine de ce nu mai exista acea forta, acea daruire dintre doi oameni, care, teoretic cel putin, sunt pe acelasi drum. Ii spuneam lui Tudor (asa se numeste amicul meu) despre un cuplu ce s-a casatorit in septembrie anul trecut si in martie anul aceesta erau deja divortati. A ramas mut de uimire, exclamand cu forta “nu cred!”
Discutia a urmat un curs firesc si a ajuns, cum era de asteptat, la casniciile parintilor nostri. Si atunci era greu, dar nu se renunta usor. Ce-i drept, ca nici societatea nu era atat de permisiva cu atat de multe…indecente, asta, ca sa folosim un eufemism. Se faceau la fel de multe, dar pe atunci nu exista un Facebook care sa ne informeze. Dar oare nu acest lucru i-a facut pe cei de atunci mai puternici? Nu au invatat astfel sa lupte, sa creada, sa atinga anumite niveluri ale mintii si ale sufletului? La care a venit intrebarea amicului meu “Azi, de ce nu se mai poate”? Pentru ca nu se mai vrea! Pentru ca peste tot vezi, auzi, ti se spune ca x , y , ba pana si z divorteaza si astfel, ajunge sa fie un lucru usor. Pentru ca s-a uitat ca, pana in momentul in care vedem o casa frumos aranjata in interior si exterior, este nevoie sa lucram cu acele materiale ce ne murdaresc hainele si apoi le schimbam. Pentru ca uneori constructia se opreste din cauza vremii, dar stii prea bine ca, odata ce va rasari din nou soarele, te vei apuca de treaba.
Pe strada sunt “ei”. Acele persoane pe care le vedem, tinandu-se inca de mana, uitandu-se cu drag unul la altul si pasind cu demnitate. Te uiti la ei cu jind, precum un copil ce tanjeste dupa o jucarie a altui copil, dar in sinea lui stie ca s-ar putea sa nu o aiba niciodata.
Oare pentru o astfel de viata in doi nu ar face nimeni negot?
Un articol de: Cristina Chende
Postat de: Redactor-Colaborator Miercuri, 30 Mai 2012
pareri
S-ar putea sa va intereseze si:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
De acelasi autor:
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
citeste si comenteaza
comentarii:
- 3 modalitati de a optimiza spatiul de lucru de acasa
- Beneficiile otetului de mere: utilizari in bucatarie si sanatate
- Secretele unei petreceri reusite: 5 reguli de care sa tii cont
- Tipuri de saltele pentru anumite categorii de oameni si/sau obiceiuri de dormit
- Sanatatea cerebrala: care sunt investigatiile care ajuta in evaluarea acesteia?
