Confesiune! Copilariile mi-au ucis feminitatea…

Imi aduc aminte si acum de nazdravaniile copilariei, de mirosul dulcegariilor pe care le facea mama mai ales de sarbatori, de toate boacanele pe care le justificam cu pretextul ca sunt copil, iar inocenta imi permitea sa fac orice in lumea mea de cristal.

Dar timpul…hmmm da, el, timpul acest calator nebun care alearga necontenit si fura clipele frumoase in graba lui, lasand in urma doar gustul amar al amintirilor. Insa in jurul meu, lumea este intr-o continua schimbare, nimic nu mai pare sa coincida cu universul copilariei mele. Cu timpul am crescut si am dat piept cu viata, in modul cel mai crunt cu putinta. Mi-am pastrat inocenta si trasaturile fine, gingase de copil, atat in gesturi, priviri, dar mai ales in gandire. Am refuzat sa iau contact cu rautatile oamenilor, cu sentimentele meschine pe care ti le pot nutri adesea acei asa zisi prieteni.


Feminitate…ce relevanta ai in aceste vremuri? Acum cand totul este atat de superficial in jur si lucrurile simple nu mai fac senzatie, in aceste vremuri pline de razboaie si lupte avide pentru putere? Ce rol mai joaca femeia in societate? La fel ca multe femei, mi-am format o familie a mea, de care am grija si pe care o iubesc mai presus de toate, insa pe langa fericirea daruita de ea, apare in mod inevitabil, regretul imaturitatii mele, lipsa de feminitate, care mi-au lipsit atunci cand am facut pasul asta. Nu ma mai pot ascunde in spatele scuzei: “eram o copila cand m-am maritat”. A fost un pas important, in viata mea, nu il regret, insa as fi putut sa il mai aman, doar pana cand reuseam sa imi gasesc un serviciu bun, stabil, sa pot sa ma realizez in mod independent.

Dar gandurile mele copilaresti m-au trantit in bratele iubitului meu sot, care se realizase destul de bine, iar pe mine nu ma afecta lipsa mea de experienta, stiam ca alaturi de el aveam sa descopar o lume noua, o lume minunata.


Si da, nu a fost deloc asa. A venit fetita noastra, am ramas acasa sa am grija de ea, de gospodarie in timp ce el mergea la munca, iesea cu prietenii. Si atunci am realizat, faptul ca mentalitatea mea copilareasca ucisese pana si ultimul dram de feminitate din mine. Ma transformasem intr-o femeie de casa, ma izolasem mai mult decat inainte. Viata pe care o traiam nu era cea pe care o visam cand eram copila. Aveam senzatia ca ma trezisem dintr-un cosmar, din care incercam din rasputeri sa fug, insa era mult prea tarziu. Timpul isi cernuse anii peste mine, nu gaseam un loc unde sa muncesc, pentru ca de fapt nu stiam sa fac nimic, nu aveam experienta, studii sau specializari.Trebuia sa iau totul de la inceput…insa acum si cu un copil in spate, nu mai eram singura, pentru ca sotul meu isi gasise pe alta. Nu il mai atragea copilul din mine, naturaletea mea, acum cauta femeia…femeia realizata si sigura pe ea, persoana matura in gandire si actiuni, insa cu priviri calde. Si clar acea persoana nu eram eu. Insa viata merge mai departe, si noi odata cu ea. Pe viitor voi incerca sa evit ca soarta fetitei mele sa ajunga la fel ca a mea.

Sunt constienta ca nu sunt singura cu acest destin, insa doar noi ne putem ajuta, deschizand ochii catre lume, cultivandu-ne constant si interactionand cu cei din jur. Fiecare an apartine unei etape…fiecare suflet apartine unui om…iar povestea asta imi apartine mie si tuturor celor care refuza maturizarea la timp.

Ramona Lita

Nota obtinuta:
10 (4 voturi)
2621 vizite
Noteaza si tu acest articol:
10 9 8 7 6 5 4 3 2 1

Postat de: FemeiaStie Sâmbătă, 06 Februarie 2010

Etichete pentru acest articol:

casnicie, femeia de casa, femeia independenta, mama, feminitatea



S-ar putea sa va intereseze si:

Se spune ca nu putem trai singuri, ca avem nevoie sa ne integram intr-o societate, sa [..]
citeste si comenteaza
Sa vorbim putin despre cancer. Nu ca specialisti, nu teorie plina de cuvinte fara de [..]
citeste si comenteaza
Desi vremurile pe care le traim nu sunt dintre cele mai frumoase neaparat si ne [..]
citeste si comenteaza
Taticule drag, imi este asa de dor de tine! Azi este ziua ta, dar cu lacrimi in ochi [..]
citeste si comenteaza

De acelasi autor:

Educative, dar si distractive, plansele de colorat pentru copii sunt piese importante ale [..]
citeste si comenteaza
O poezie, cu drag, pentru voi, doamnelor si domnisoarelor! La multi ani! [..]
citeste si comenteaza
Va cunoasteti de ceva timp si v-ati hotarat sa va mutati impreuna. Este un pas important pentru ca [..]
citeste si comenteaza
Jurnalul este tot o forma de oracol, numai ca una caracterizata de ambiguitate: pe de o parte, vrei [..]
citeste si comenteaza

comentarii:

Adauga comentariu

Care este varsta ta, cititoare a portalului www.femeiastie.ro?

  • - 10 ani
  • 11 - 14 ani
  • 15 - 18 ani
  • 19 - 24 ani
  • 25 - 30 ani
  • 31 - 35 ani
  • 36 - 40 ani
  • 41 - 45 ani
  • 46 - 50 ani
  • 50 + ani

vezi rezultate