Cariera de ghips, cum este corect: gips sau ghips? Despre utilizarile ghipsului

Sulfatul de calciu sau ghipsul este un mineral incolor, care are si forme intermediare de culoare, pana la alb, avand formula chimica: CaSO4 • 2 H2O. Ghipsul este un foarte important element cu multiple intrebuintari in ramuri diferite, cum ar fi:  in medicina unde este utilizat pentru fixarea fracturilor de oase, ca bandaj de ghips, in stomatologie ca mulaj; in arheologie, paleontologie si in arta, ca statui din ghips curat sau in amestec cu alte minerale; in constructii prin utilizarea cimentului, ipsosului sau a gips-cartonului; in agricultura ghipsul se utilizeaza pentru amendarea terenurilor bazice, prin faptul ca poseda proprietatea de a micsora pH-ul solutiilor in care se dizolva.

Cu asemenea paleta larga de utilizare nu-i de mirare ca gipsul este o adevarata comoara nationala, iar tarile care au ca resursa gipsul se pot numara foarte usor. Gipsul se extrage din carierele de gips, iar la noi in tara cele mai semnificative resurse de gips se extrag din carierele Vistea - Leghia - Nadas, Cheia si Moldovenesti (Cluj), Treznea, Stana, Petrindu (Salaj), Fieni, Pucioasa (Dambovita), Cerasu, Maneciu, Nucsoara (Prahova), Calanu Mic (Hunedoara), Ivancauti (Botosani), Boteni (Arges). Chiar daca necesarul de gips este mare nu se poate omite efectul negativ asupra mediului, habitatului animalelor salbatice si a exploatarii altor resurse naturale cu importanta economica mai scazuta.

Pentru o mai buna intelegere a acestui fenomen ne vom axa, in acest articol, pe Cariera de Gips Pucioasa. Ca statiune balneara, Pucioasa este atestata inca din anul 1828 dar date despre extragerea gipsului avem ulterior acestei date. In primavara anului 1940 s-au produs alunecari masive de teren, ca urmare a exploatarii gipsului pe versantul dealului Spatarelu. Alunecarile de teren s-au intensificat in anii ploiosi 1970 si 1975, din cauza extinderii carierei de gips in valea izvoarelor cu pucioasa, ca urmare a cererilor tot mai mari de gips din partea fabricii de la Fieni. Alunecarile au afectat vegetatia de arbori, au provocat degradari ale reliefului si peisajului orasului. In anul 1975 a fost construit un baraj cu scopul de a ocroti zona agricola prin marginirea si dirijarea organizata a apelor Ialomitei. Expansiunea demografica a  orasului Pucioasa s-a desfasurat in anii comunismului pe partea stanga a raului  Ialomita asta in pofida faptului ca pe malul drept existau bogate izvoare sulfuroase (de pucioasa), caracterul balnear al Pucioasei, trebuia inlocuit cu cel industrial, adica mediul propice al “oamenilor muncii”. Exploatarea carierei de gips din Pucioasa avea un singur scop “Patriei mai mult gips!” flora, fauna si izvoarele sulfuroase reprezentau un impediment de moment.

Odata cu evenimentele din decembrie ’89 si odata cu aparitia organizatiilor de  protectia mediului, a inceput sa se puna problema protectiei biodiversitatii din aceasta parte a tarii. Cercetarile specialistilor au aratat ca modificarile intervenite in morfologia si dinamica porniturilor de teren de la Pucioasa in perioada 1975 - 2015 au fost determinate de cursul luat de interventia antropogena in perimetrul respectiv si de regimul anual si multianual al precipitatiilor, infiltratiei si apelor subterane in acest interval. In cei 40 ani corespunzatori perioadei amintite, lucrarile in cariera de gips, sursa principala de materiale de panta, au continuat cu intensitate. S-a extins perimetrul de exploatare din domeniul versantului drept al Ialomitei la cel al interfluviului Ialomita - Vulcana si al versantului stang al Vulcanei. S-au deschis noi trepte de exploatare, din ce in ce mai joase fata de suprafata topografica naturala, si au fost practicate, recent, puncte de exploatare in partea inferioara a versantului Ialomitei, intr-un abrupt cuestic neabordat pana acum. De aceea autoritatile, agentii economici si O.N.G.-urile incearca sa gaseasca solutii pentru a opri degradarea biodiversitatii din zona orasului Pucioasa. Unul din proiecte prevedea ca zona sa fie transformata in traseu de cicloturism, ridicarea unei cruci mari, luminate noaptea (vizibila de pe malul celalalt al Ialomitei), dar si reimpadurirea versantului afectat de alunecari si de activitatea carierei. Din intreg proiectul s-a realizat decat crucea luminata in fata careia este scris “BAILE PUCIOASA”, dar singurul drum de acces aici este prin cariera de gips care se afla in administrarea unui agent economic important pentru intreaga zona. Ca sa ajungi aici la cruce te poti strecura pe drumul strabatut de camioane si marcat cu avertismente “Atentie pericol de explozie!”, sau poti sa te avanti prin jungla de maracinis (catina si macesi), indiferent de alegerea facuta, pana sa ajungi la cruce vei intalni cainii de la baraca paznicului care pazeste utilajele industriale din cariera, asa ca adrenalina este asigurata.

Interesul economic a invins (se pare) si de data aceasta, iar biodiversitatea din aceasta zona a Vaii Ialomitei Suprioare, mai are de asteptat in gasirea acelor proiecte si/sau solutii viabile, menite sa readuca flora si fauna de odinioara si sa reduca efectele exploatarii carierei de gips din Pucioasa.

Prin urmare ar fi momentul sa incepem sa ne gandim tot mai serios, pana unde anume mergem cu exploatarea acestor cariere de gips (si nu numai) si cand ne oprim din a distruge mediul in care traim. Schimbarile climatice, temperaturile extreme si incalzirea globala sunt realitati pe care nu mai avem cum sa le negam, iar la acest lucru a dus si managementul defectuos si iresponsabil de la cariera de gips.

Nota: in limba romana, corect este "ghips". Este drept, cuvintul vine din limba germana - "gips".;)

Nota obtinuta:
9.9 (7 voturi)
2706 vizite
Noteaza si tu acest articol:
10 9 8 7 6 5 4 3 2 1

Postat de: Robert-Codescu Vineri, 12 Februarie 2016

Etichete pentru acest articol:

despre gips, ghips, cariera de ghips, utilizarea ghipsului


S-ar putea sa va intereseze si:

Sibiu. Un oras linistit. Pentru unii un oras, pur si simplu, pentru altii un oras frumos, [..]
citeste si comenteaza
Sulful sau pucioasa este un element chimic ce are numarul atomic 16 si are simbolul [..]
citeste si comenteaza
Odata cu progresul economic si ascensiunea pe scara sociala, foarte multi oameni au [..]
citeste si comenteaza
Daca ai vazut Muzeul Satului, Antipa si Palatul Parlamentului (Casa Poporului), asta nu [..]
citeste si comenteaza

De acelasi autor:

Fiindca statisticile ne-au aratat interesul dumneavoastra pentru articolele cu Turnuri cu Ceas, [..]
citeste si comenteaza
Sunt constient de faptul ca acest nou articol al meu s-ar putea transforma (la cererea sponsorilor) [..]
citeste si comenteaza
Chiar daca a trecut aproape un deceniu de la aparitia acestei carti, subsemnatul isi face "mea [..]
citeste si comenteaza
De aproximativ un an sustin cu pasiune si frenezie rubrica “Ceasuri”, dar de abia acum dupa [..]
citeste si comenteaza

comentarii:

Adauga comentariu

Care este varsta ta, cititoare a portalului www.femeiastie.ro?

  • - 10 ani
  • 11 - 14 ani
  • 15 - 18 ani
  • 19 - 24 ani
  • 25 - 30 ani
  • 31 - 35 ani
  • 36 - 40 ani
  • 41 - 45 ani
  • 46 - 50 ani
  • 50 + ani

vezi rezultate