Colinda stramoseasca si colindele moderne

Daca ma intrebi despre seara de colind imi amintesc ca aveam o traistuta-saculet din carpa alba pe care o pregateam de dimineata si apoi asteptam, cu ochii pe ceas, sa se intunece cat de putin ca sa pornesc din casa-n casa. Uneori colindam mai multi, de cele mai multe ori colindam cu vecinul si prietenul meu cel mai bun din copilarie.

Asculta colinde vesele, la ceas de sarbatoare

Colindul dura ore intregi in care strabateam orasul pana cand se intuneca bine si ne luminau calea doar felinarele stalpilor. Umpleam traistutele cu nuci, mere, portocale, eugenia si covrigi. Ajungeam acasa inghetati si rasturnam traistutele sa numaram bunatatile primite.

Cel mai mult ma bucuram de covrigi. Ii puneam direct pe plita si ii mancam, apoi, inmuiati in ceai de tei, langa usa de la soba, pe o patura. Stateam la casa si aveam o anticamera foarte mica, preferata mea, cu birou, soba, un fotoliu si fereastra cu vedere la strada. Acolo desenam si ma uitam cum ninge. Pana tarziu. Inca o saptamana dupa colind, in fiecare dimineata si seara, mai mancam covrigi copti pe plita cu ceai. N-aveam bucurie mai mare de colind.

Treptat, bucuria aceasta a fost inlocuita cu tehnologia. Copiii de astazi nu se mai ridica din fata calculatoarelor pentru a ingheta pe drumuri lungi cu colindul. Cei care se ridica o fac, cel mai adesea, pentru banii pe care spera sa ii stranga pentru ca apoi sa isi cumpere telefoane si alte minuni tehnologice. Unii spun ca este normal, aceasta este noua generatie. Eu cred ca sarbatoarea n-are de-a face cu noua generatie si ca frumusetea de  a auzi glasurile copiilor care vin sa-ti cante la usa este de neinlocuit.

Frumusetea sta tocmai in drumul strabatut, in colindat, in bucuria de a deschide usile omenilor si a primi bunatatile oferite, in lumina de pe chipurile celor care te asculta. In ritual. In povestea in sine. In traditie.

Este o singura zi pe an si nici atunci nu ne scoate bucuria din casa. Ne lamentam si ne este rusine. Sau suntem comozi. Sau dam vina pe varsta si aici este si o parte de vina a parintilor sau bunicilor care spun ca ”esti ditamai omul, une sa te mai duci cu colindul ca te rade lumea”. Altele sunt de ras, nu colindul. Colindul ar trebui sa ramana o vesnica incantare si sa isi pastreze scopul de a adduce bucurie in case. Iar bucuria nu are varsta!

Tu mergi cu colindul?:)

Nota obtinuta:
10 (3 voturi)
813 vizite
Noteaza si tu acest articol:
10 9 8 7 6 5 4 3 2 1

Postat de: Sorina-Corneanu Duminică, 25 Decembrie 2016

Etichete pentru acest articol:

colinde romanesti, cu colinda prin sat, la colindat



S-ar putea sa va intereseze si:

Cum sezonul petrecerilor este in toi, iata ca ne apropiem cu pasi repezi de sfarsitul [..]
citeste si comenteaza
Mai este putin pana cand vine Craciunul sau sarbatoarea Nasterii Domnului Iisus [..]
citeste si comenteaza
Cea mai asteptata sarbatoare de peste an este, fara doar si poate, Craciunul. Precedata [..]
citeste si comenteaza
De aproape 2000 de ani toti crestinii am preluat aceasta veste glorioasa si divina cu [..]
citeste si comenteaza

De acelasi autor:

Inca de mici suntem crescuti in spiritul social si doctrinele lui: trebuie sa, apoi sa si apoi sa [..]
citeste si comenteaza
Nu este usor sa facem fata presiunilor impuse astazi in jurul nostru, pe strada, acasa, in [..]
citeste si comenteaza
Uneori ai nevoie sa te rupi de tot. Sa nu mai iei contact cu telefonul mobil, cu calculatorul, [..]
citeste si comenteaza

comentarii:

Adauga comentariu

Care este varsta ta, cititoare a portalului www.femeiastie.ro?

  • - 10 ani
  • 11 - 14 ani
  • 15 - 18 ani
  • 19 - 24 ani
  • 25 - 30 ani
  • 31 - 35 ani
  • 36 - 40 ani
  • 41 - 45 ani
  • 46 - 50 ani
  • 50 + ani

vezi rezultate