Traditii si obiceiuri in Saptamana Patimilor

saptam_mare

Timpul nu mai are rabdare scria magistral Preda in romanul-capodopera Morometii. Parca nici in prezent timpul nu prea se mai sfieste si zboara pe langa noi mai ceva ca gandul.

Iata-ne ajunsi si in Saptamana Patimilor, incepand numaratoarea inversa pana la Invierea Domnului. Cu o inima curatata de pacatele vietii prin Sfanta Impartasanie, cu bucuria renasterii in suflet si cu o credinta de nestramutat plecam din nou la drumul vietii. Si cum romanul este un iubitor de traditie si folclor, Saptamana Mare "gazduieste” o serie de practici si credinte populare: Joimarita, Strigatul peste sat, coptul cozonacilor.

Joimarita – traditia spune ca pana in Joia Mare, femeile si fetele de maritat se straduiau sa termine de tors lana de teama  Joimaritei, care,  in imaginarul popular, era o femeie cu o infatisare fioroasa si pedepsea aspru lenea nevestelor si a tinerelor aspirante la casatorie. Cum tortura la care erau supuse de catre Joimarita era una de nedescris (oala cu jaratec, carligul de foc incins), femeile torceau de zbor pentru a scapa nepedepsite de ursuza femeie. Mijloacele de tortura ale acestei fiinte mitologice intreceau orice imaginatie: ardea mainile si degetele femeilor lenese, le parlea parul si unghiile, ardea lana si canepa ramasa netoarsa. Si cei din breasla lui Adam aveau obligatii de indeplinit, iar nerespectarea lor aduce, pedepsirea celor lenesi: repararea gardurilor, curatarea gradinilor, ingrijitul animalelor.

In Sudul tarii,  tot in Joia Mare, cand se citesc cele 12 Evanghelii la biserica, se fac 12 noduri, fiecare nod reprezentand cate-o dorinta bine chibzuita. Cand dorinta s-a implinit se dezleaga un nod. Fetele isi pun sub perna ata innodata cu speranta ca in vis, poate-poate, va aparea si mult asteptatul Fat-Frumos.

In zona Clujului, in Joia din Saptamana Mare are loc Strigarea peste Sat. Acest obicei vechi este asemenea unei ,,spovedanii” colective: un barbat caruia i se comunicau toate abaterile fetelor si ale flacailor din Saptamana Mare striga, dintr-un loc inalt al satului, cat sa se auda peste noua mari si noua tari toate pacatele comise de tinerii satului.

Tot in Joia Mare traditia spune ca se deschid mormintele si morti se intorc la casele lor. Pentru intampinarea lor, romanii de odinioara aprindeau focuri in curti, in fata casei sau in biserici, oferindu-le astfel, celor trecuti in nefiinta posibilitatea de a se incalzi. Aceste focuri se deosebesc de cele aprinse peste an (Focul lui Sumedru, Focurile de Mucenice, de Lasatul Secului), fiind aprinse din crengi  de alun sau tei, lemn cu virtuti magice, adunate de catre copii si tinerii necasatoriti. In jurul focului se aduceau scaune pentru cei al caror suflet il pomeneau si dadeau de pomana celor neajutorati. In aceasta zi se inrosesc ouale.

In Vinerea Mare (Vinerea Seaca, Vinerea Neagra)  se tine post negru. Credinciosii merg seara la Biserica pentru a canta Prohodul. Copiii trec pe sub masa (unde se aduc florile la Icoana Rastignirii lui Hristos) de trei ori, in semnul Sfintei Cruci,  pentru ca bolile sa nu se atinga de ei. Se spune ca este pacat sa coci pasca sau cozonacul in aceasta zi de doliu. Nu se mananca urzici si nici nu se pune otet in mancare pentru ca Mantuitorului i-a fost dat sa bea otet dupa ce a fost biciuit. O alta superstitie spune ca daca te scufunzi in apa rece de trei ori in Vinerea Mare, vei fi sanatos tot anul.

In Sambata mare gospodinele pregatesc mielul, drobul si pasca. Romanul, cu mic cu mare, in haine de sarbatoare, se indreapta spre biserica, cu inimile pline de speranta si renastere, pregatiti, din nou, pentru Sfanta Lumina. Glasuri rasuna in noaptea Invierii, inimile bat la unisol cantand alaturi de ingeri: "Hristos a inviat!". Fie ca Sfanta Sarbatoare sa ne faca mai buni si  mai rabdatori! Iubirea sa ne calauzeasca pretutindeni, iar lumina Invierii sa ne aprinda sufletele intotdeauna! 

Nota obtinuta:
10 (6 voturi)
1163 vizite
Noteaza si tu acest articol:
10 9 8 7 6 5 4 3 2 1

Postat de: Magda-Vladau Luni, 21 Aprilie 2014

Etichete pentru acest articol:

Saptamana Mare, traditii de Paste, obiceiuri de Paste, supersitii romani



S-ar putea sa va intereseze si:

Polisul grecesc Primul popor care vorbeste despre ratiune este poporul grec, ei [..]
citeste si comenteaza
De-a lungul timpului semnificatia martisorului a ramas aceeasi. Ca si ghiocelul, firul [..]
citeste si comenteaza
Am intrat cu pasi repezi in anotimpul vietii, al sperantei si al nostalgiei.Timpul ne [..]
citeste si comenteaza
Inca din secolul al XV-lea, fabricarea mastilor speciale pentru carnavaluri devine o [..]
citeste si comenteaza

De acelasi autor:

"Citind" printre fulgii de nea care ne-au invadat in aceste zile (cu adevarat de iarna), [..]
citeste si comenteaza
Existenta unui popor este determinata de cultura si civilizatie. Un neam care lasa colbul uitarii [..]
citeste si comenteaza
Ganduri despre toamna, peisaj de toamna. Amintiri din copilarie, la bunici. [..]
citeste si comenteaza
Cum femeia stie totul, fiind un fel de enciclopedie care detine raspunsuri la toate intrebarile, [..]
citeste si comenteaza

comentarii:

Adauga comentariu

Care este varsta ta, cititoare a portalului www.femeiastie.ro?

  • - 10 ani
  • 11 - 14 ani
  • 15 - 18 ani
  • 19 - 24 ani
  • 25 - 30 ani
  • 31 - 35 ani
  • 36 - 40 ani
  • 41 - 45 ani
  • 46 - 50 ani
  • 50 + ani

vezi rezultate