Despre dragoste, cu drag

Dragostea este respiratia cereasca a aerului din rai. Soarele s-ar stinge daca n-ar mai iubi nimeni. Dragostea este sufletul insusi. Este de aceeasi natura.

Dragostea este o scanteie divina ca si sufletul, si tot ca el este indivizibila, incompatibila, nepieritoare. Este un punct de foc in noi, nemuritor si infinit pe care nimic nu-l poate margini si nimic nu-l poate atinge. Il simti arzand pana in maduva oaselor si-l vezi stralucind pana in adancurile cerului.

Inima noastra este atat de sensibila si viata omeneasca este atat de misterioasa…

Cand doua guri, sfintite prin dragoste se apropie ca sa zamisleasca, este cu neputinta ca deasupra acestei sarutari de negrait sa nu tresara ceva in nemarginita taina a stelelor. Dragostea este extazul unic. Restul intreg plange. A iubi sau a fi iubit ajunge. Nici un alt margaritar nu mai este de gasit in cutele intunecate ale vietii.

Dragostea este o implinire. Cand dragostea a strans laolalta si a contopit doua fiinte intr-o unitate sfanta si ingereasca, aceste fiinte au gasit taina vietii. Nu sunt decat cele doua tulpini ale aceluiasi destin; sunt doua aripi ale unui singur suflet. A iubi inseamna a pluti. Dumnezeu nu poate darui fericirii celor care se iubesc decat o durata fara capat. Dupa o viata de dragoste, o eternitate de dragoste este o intregire.

Dar nici lui Dumnezeu nu-i este cu putinta sa faca ceva mai mare decat fericirea desavarsita pe care o da sufletului dragostea. Dumnezeu este implinirea in cer. Dragostea este implinirea omului.

Numai iubirea intretine viata, o intareste, o incurajeaza sa poarte jugul. Un bob de dragoste este ca uleiul peste flacara muribunda: invioreaza.

Inima, trecand prin iubire devine eroica, nu mai este alcatuita decat din puritate. Nu se mai reazema decat pe ceea ce este mare si inalt. Sufletul inalt si senin, neatins de patimi si emotii josnice, care domina viata si umbrele lumii acesteia: urile, nebunile, minciunile, vanitatile, mizeriile locuieste in albastru cerului si nu mai simte decat zguduirile adanci ale destinului, asa cum culmea muntilor simte cutremurul de pamant. Indragostitii se ascund in taina amurgului, in umbra o data cu pasarile, cu trandafirii, ei se farmeca unul pe altul in intuneric, cu inimile oglindite in ochi, murmura, soptesc, in vreme ce imensele leganari de astre umplu nemarginirea. Dragostea este cuptorul incins la rosu in care barbatul si femeia se contopesc ca din contopirea lor sa iasa o singura fiinta, fiinta intreita, finala trinitatea umana. Aceasta zamislire a doua fiinte intr-una trebuie sa fie o emotie a noptii. Dragostea este reducerea lumii intregi la o singura fiinta, preamarirea unei singure fapturi pana la indumnezeire. Dragostea este inchinaciunea pe care ingerii o fac stelelor. Un zambet zarit sub o palarie de crep alb cu panglici albastre, este destul pentru ca sufletul sa patrunda in palatul viselor. Privesti o stea pentru ca este luminoasa si pentru ca este de nepatruns.

Dar langa tine se afla o stralucire mai dulce si o taina mai mare: femeia.

Noi toti oricare am fi, avem in noi un izvor datator de viata. In clipa cand il pierdem, ne lipseste aerul, ne inabusim.

Murim. Pentru dragoste ramane vie sfanta flacara din inima, la ivirea ei viata toata, intregul univers isi regasesc sensul! Cuvintele se isca asemenea unor pasari necunoscute venite din departari, de peste mari, dupa ce au calatorit zile si nopti in zbor.

Oamenii uita ca viata in doi este o arta care trebuie urmarita si modelata zi de zi. Iubirea care strabate nestanjenit cerul este insotitoarea sufletelor noastre. Inima este galopul unei sosiri mult asteptate spre care se lasa toate puntile castelului. Dragostea exalta vitalitatea pana la eroism dand si sufletelor timide dulci sonoritati.

Indragostitii - cand destinul i-a impins pe unul catre celalalt ei nu cautau dragostea. Pasiunea i-a cotropit. N-a existat nici lupta, nici judecata…

Dorinta le-a luat-o inainte si le-a poruncit. Se supun dragostei fara insa sa inteleaga forta dragostei, clar, se supuneau cu frenezie, presimtind totusi ca ea va inceta prima, caci stiau cat de adanci sunt sentimentele lor, concentrate, calme si staruitoare.

Dragostea este totul, abandonati-va ei si traiti viata la maxim!

Un articol de: Anca Dinu

Nota obtinuta:
10 (2 voturi)
840 vizite
Noteaza si tu acest articol:
10 9 8 7 6 5 4 3 2 1

Postat de: Redactor-Colaborator Vineri, 15 Ianuarie 2016

Etichete pentru acest articol:

despre dragoste, ce este dragostea



S-ar putea sa va intereseze si:

Un articol…O fila din jurnal…O scrisoare… O aparitie misterioasa, neasteptata ma [..]
citeste si comenteaza
Prima iubire. Cu totii ne amintim de ea. Fie ca am trait-o in generala - primul sarut, [..]
citeste si comenteaza
Cu totii ne dorim o iubire alba fara de sfarsit insa noi ce oferim la schimb? [..]
citeste si comenteaza
Daca la inceputul relatiei toate lucrurile par sa fie perfecte si iti lasa impresia ca de [..]
citeste si comenteaza

De acelasi autor:

Intrevad o raza de lumina calda care isi croieste drum catre inima mea si ma intreb, in gand, cati [..]
citeste si comenteaza
De-ai vrea vreodata sa ma ierti Dar cu blandete sa ma certi [..]
citeste si comenteaza
Undeva in Grecia Antica, acolo unde "zeitele" erau centru lumii, regasim o tunica [..]
citeste si comenteaza

comentarii:

Adauga comentariu

Care este varsta ta, cititoare a portalului www.femeiastie.ro?

  • - 10 ani
  • 11 - 14 ani
  • 15 - 18 ani
  • 19 - 24 ani
  • 25 - 30 ani
  • 31 - 35 ani
  • 36 - 40 ani
  • 41 - 45 ani
  • 46 - 50 ani
  • 50 + ani

vezi rezultate