“Momentul de glorie” – de la timiditate spre vesnicie

cliff-fog-foggy-1454411

Vesnicia se naste atunci cand totul pare ca se naruie in jurul tau. Atunci cand crezi ca ceea ce traiesti nu se mai sfarseste. Ca la orele de clasa, lungi, cand astepti, din clipa in clipa, sa se deschida catalogul la numele tau, scris cu carioca rosie. Parca vezi literele de pe foaia tabelata, jucand in fata ochilor profesorului, parca cerandu-se strigate. Si astepti, cu inima cat un purice sa rasune, izbindu-se de peretii clasei. Probabil toti simt la fel, pentru ca linistea mormantala te face sa auzi bataile inimii colegului de banca. Si pe ale tale, desigur, dar parca se aud undeva, departe, pe foaia catalogului. Ba nu, e pixul profesorului care bate tactul nehotarat, scrutand elevii din spatele ochelarilor.

Clipele acelea inseamna vesnicie. Si te rogi sa se intample ceva, dar parca linistea nu se va mai sfarsi vreodata. Iti simti palmele ude si reci si gatul uscat si te gandesti ca ar trebui sa fie invers.

Tactul pixului pe foaia pe care sigur este numele tau se aude din ce in ce mai tare, ca un clopot.

Deodata, un tunet strabate clasa. E vocea dascalului, rostind un nume. Un nume pe care nu-l intelegi. Nu-i al tau. E altul. Ai scapat.

Profesorul se ridica – parca e mai inalt -  si te priveste – pe tine? – intrebator. Oare ce vrea de la tine? Te faci mic, in banca prea mica, parca, pentru a sluji de ascunzis. Iti tot repeti ca stii lectia, insa nu-ti mai amintesti nimic. Mintea ti-e goala si palmele ude si reci.

“N-auzi bine? Ti s-au infundat urechile? Hai la tabla, sa ti le desfund cu lectia!”, zice omul de la catedra, vadit enervat.

Toti te privesc, si nu intelegi de ce. Un resort nevazut te obliga sa te ridici buimac, ca de pe alta lume.

“Hai odata, ce tot faci acolo???!”, striga nerabdator profesorul, si atunci intelegi ca tu erai cel chemat. Insa buzele iti sunt inclestate si parca nici aerul nu e de ajuns.

“Ai amutit? N-ai invatat nimic, nu-i asa?”

Te straduiesti sa inghiti un nod mare si greu, insa toata puterea s-a scurs in picioarele tremurande.

“N-ai invatat nimic pentru azi, de ce?”

Cu ultimele forte adunate deschizi gura, incercand sa convingi omul din spatele ochelarilor ca, in seara precedenta, ai invatat lectia si ai si scris-o din memorie, pe caiet. Insa, chemate, cuvintele refuza sa iasa. Plumbul din picioare e ca un lant ce te impiedica sa te misti si ai reprezentarea clara a vesniciei.

“Ai de gand sa spui ceva, sau nu?”, izbucneste catalogul, cu vocea profesorului.

“A”, doar atat iti iese din gatul sugrumat de emotie.

Si atunci, dintr-odata, fara ca ceva sa prevesteasca minunea, auzi, ca un glas de copil, un clinchet suav, de parca zagazurile Cerului s-ar fi deschis, lasand sa se intrevada frumusetea neasemuita a altei lumi, nebanuite.

“Ai scapat!”, iti murmura la ureche colegul de banca, usor dispretuitor fata de lipsa ta de reactie.

“Domnule profesor, dar eu am invatat!”, ai strigat tu, in timp ce acesta se pregatea de plecare, cu catalogul sub brat.

“Ia sa te aud, in doua minute!”, s-a intors el, brusc inveselit la ideea ca vrei sa salvezi aparentele, la adapostul binecuvantat al pauzei. Si colegii s-au oprit din drumul spre recreatie, asteptand, neincrezatori si neindraznind, totusi, sa izbucneasca in rasul batjocoritor care le juca in ochii de copii.

In doua minute ai turuit toata lectia, iar obrajii iti ardeau precum numele tau pe foaia tabelata a catalogului. Si nici picioarele nu-ti mai tremurau. De fapt, nu le simteai defel, in timp ce buzele rosteau, fraza dupa fraza, tema pentru acasa.

“Gata, m-ai convins!” striga dascalul, in aplauzele colegilor.

Epuizat, te-ai ascuns in banca, palid, cu ochii stralucind, iar clocotul vietii ti-a strabatut trupul firav cu o forta noua. Momentul de glorie, neasteptat, ti-a adus pe obraji lacrimi, iar in suflet o taina, descoperita doar pentru tine: vesnicia…e doar in noi.

Photo by: pexels.com

Nota obtinuta:
10 (1 vot)
317 vizite
Noteaza si tu acest articol:
10 9 8 7 6 5 4 3 2 1

Postat de: Teoana Joi, 11 Octombrie 2018

Etichete pentru acest articol:

timiditate, scoala, copilarie, glorie, reusite



S-ar putea sa va intereseze si:

Nu exista persoana sa nu aiba o trasarire in momentul in care isi aude numele locului [..]
citeste si comenteaza
Nu poti spune ca ma cunosti, daca nu poti citi dincolo de ochii mei. Nu poti spune ca [..]
citeste si comenteaza
Motto: Paradoxal aceste drumuri pot fi atat de multe, insa caile atat de putine, cat de [..]
citeste si comenteaza
″Adevaratele dureri sunt acelea pe care nu le povestesti nimanui.″ Am citit asta cand [..]
citeste si comenteaza

De acelasi autor:

Cum te obisnuiesti cu tine insati, cand vezi in oglinda trecerea anilor, peste chipul tau? Mi se [..]
citeste si comenteaza
Ati observat ca, atunci cand doi oameni vor sa divorteze, toti cunoscutii incep sa se simta [..]
citeste si comenteaza
Despre trecerea femeii de la copilarie, la maturitate. [..]
citeste si comenteaza
Pe multi ii aud spunand: “daaaa, siiiigur, stai acasa, nu faci nimic, ai tot timpul la [..]
citeste si comenteaza

comentarii:

Adauga comentariu

Care este varsta ta, cititoare a portalului www.femeiastie.ro?

  • - 10 ani
  • 11 - 14 ani
  • 15 - 18 ani
  • 19 - 24 ani
  • 25 - 30 ani
  • 31 - 35 ani
  • 36 - 40 ani
  • 41 - 45 ani
  • 46 - 50 ani
  • 50 + ani

vezi rezultate