“Momentul de glorie” – de la timiditate spre vesnicie

cliff-fog-foggy-1454411

Vesnicia se naste atunci cand totul pare ca se naruie in jurul tau. Atunci cand crezi ca ceea ce traiesti nu se mai sfarseste. Ca la orele de clasa, lungi, cand astepti, din clipa in clipa, sa se deschida catalogul la numele tau, scris cu carioca rosie. Parca vezi literele de pe foaia tabelata, jucand in fata ochilor profesorului, parca cerandu-se strigate. Si astepti, cu inima cat un purice sa rasune, izbindu-se de peretii clasei. Probabil toti simt la fel, pentru ca linistea mormantala te face sa auzi bataile inimii colegului de banca. Si pe ale tale, desigur, dar parca se aud undeva, departe, pe foaia catalogului. Ba nu, e pixul profesorului care bate tactul nehotarat, scrutand elevii din spatele ochelarilor.

Clipele acelea inseamna vesnicie. Si te rogi sa se intample ceva, dar parca linistea nu se va mai sfarsi vreodata. Iti simti palmele ude si reci si gatul uscat si te gandesti ca ar trebui sa fie invers.

Tactul pixului pe foaia pe care sigur este numele tau se aude din ce in ce mai tare, ca un clopot.

Deodata, un tunet strabate clasa. E vocea dascalului, rostind un nume. Un nume pe care nu-l intelegi. Nu-i al tau. E altul. Ai scapat.

Profesorul se ridica – parca e mai inalt -  si te priveste – pe tine? – intrebator. Oare ce vrea de la tine? Te faci mic, in banca prea mica, parca, pentru a sluji de ascunzis. Iti tot repeti ca stii lectia, insa nu-ti mai amintesti nimic. Mintea ti-e goala si palmele ude si reci.

“N-auzi bine? Ti s-au infundat urechile? Hai la tabla, sa ti le desfund cu lectia!”, zice omul de la catedra, vadit enervat.

Toti te privesc, si nu intelegi de ce. Un resort nevazut te obliga sa te ridici buimac, ca de pe alta lume.

“Hai odata, ce tot faci acolo???!”, striga nerabdator profesorul, si atunci intelegi ca tu erai cel chemat. Insa buzele iti sunt inclestate si parca nici aerul nu e de ajuns.

“Ai amutit? N-ai invatat nimic, nu-i asa?”

Te straduiesti sa inghiti un nod mare si greu, insa toata puterea s-a scurs in picioarele tremurande.

“N-ai invatat nimic pentru azi, de ce?”

Cu ultimele forte adunate deschizi gura, incercand sa convingi omul din spatele ochelarilor ca, in seara precedenta, ai invatat lectia si ai si scris-o din memorie, pe caiet. Insa, chemate, cuvintele refuza sa iasa. Plumbul din picioare e ca un lant ce te impiedica sa te misti si ai reprezentarea clara a vesniciei.

“Ai de gand sa spui ceva, sau nu?”, izbucneste catalogul, cu vocea profesorului.

“A”, doar atat iti iese din gatul sugrumat de emotie.

Si atunci, dintr-odata, fara ca ceva sa prevesteasca minunea, auzi, ca un glas de copil, un clinchet suav, de parca zagazurile Cerului s-ar fi deschis, lasand sa se intrevada frumusetea neasemuita a altei lumi, nebanuite.

“Ai scapat!”, iti murmura la ureche colegul de banca, usor dispretuitor fata de lipsa ta de reactie.

“Domnule profesor, dar eu am invatat!”, ai strigat tu, in timp ce acesta se pregatea de plecare, cu catalogul sub brat.

“Ia sa te aud, in doua minute!”, s-a intors el, brusc inveselit la ideea ca vrei sa salvezi aparentele, la adapostul binecuvantat al pauzei. Si colegii s-au oprit din drumul spre recreatie, asteptand, neincrezatori si neindraznind, totusi, sa izbucneasca in rasul batjocoritor care le juca in ochii de copii.

In doua minute ai turuit toata lectia, iar obrajii iti ardeau precum numele tau pe foaia tabelata a catalogului. Si nici picioarele nu-ti mai tremurau. De fapt, nu le simteai defel, in timp ce buzele rosteau, fraza dupa fraza, tema pentru acasa.

“Gata, m-ai convins!” striga dascalul, in aplauzele colegilor.

Epuizat, te-ai ascuns in banca, palid, cu ochii stralucind, iar clocotul vietii ti-a strabatut trupul firav cu o forta noua. Momentul de glorie, neasteptat, ti-a adus pe obraji lacrimi, iar in suflet o taina, descoperita doar pentru tine: vesnicia…e doar in noi.

Photo by: pexels.com

Nota obtinuta:
10 (3 voturi)
446 vizite
Noteaza si tu acest articol:
10 9 8 7 6 5 4 3 2 1

Postat de: Teoana Joi, 11 Octombrie 2018

Etichete pentru acest articol:

timiditate, scoala, copilarie, glorie, reusite



S-ar putea sa va intereseze si:

Se spune ca nu putem trai singuri, ca avem nevoie sa ne integram intr-o societate, sa [..]
citeste si comenteaza
Toamna e pe sfarsite! Muzica e nostalgica! Prea multa liniste si plictis, multe de [..]
citeste si comenteaza
Din ce in ce mai des aud despre prietene de o viata care ajung sa nu-si mai vorbeasca, [..]
citeste si comenteaza
M-am tot gandit ce dureros si trist este cand dezamagim pe cineva! Am vrea sa putem da [..]
citeste si comenteaza

De acelasi autor:

Constat mereu ca toti cei din jurul meu sunt doldora de cunostinte, despre orice. Si, mai ales, [..]
citeste si comenteaza
Daca am intelege lucrurile simple – nu minti, nu fura si asa mai departe – am fi mai fericiti, [..]
citeste si comenteaza
Batranetea este privita ca ceva foarte, foarte indepartat, atunci cand esti tanar. Cand ai 20 ani, [..]
citeste si comenteaza
De cand mi-a mai crescut parul, il tot dau dupa urechi. Pana acum l-am tuns scurt, pentru ca mi s-a [..]
citeste si comenteaza

comentarii:

Adauga comentariu

Care este varsta ta, cititoare a portalului www.femeiastie.ro?

  • - 10 ani
  • 11 - 14 ani
  • 15 - 18 ani
  • 19 - 24 ani
  • 25 - 30 ani
  • 31 - 35 ani
  • 36 - 40 ani
  • 41 - 45 ani
  • 46 - 50 ani
  • 50 + ani

vezi rezultate