Joburi de viitor, joburi dorite? (jurnal de experienta la job - II)

despre-video

“Puneam flyere cu masaj erotic pe parbrizele masinilor”. “Femeie de serviciu, bucatar, ospatar, picol si ce mai era nevoie. Minim 23 de ore/ zi”. Citeste aici si despre alte joburi de vis.

”In liceu am fost aplaudaci”

Mergeam in diverse studiouri si aplaudam pe la emisiuni. Sumele platite, va dati seama, ca pentru elevi…Intre 5 RON (in 2007 se intampla asta) si maxim 50 Ron daca filmai toata ziua, dar erau rare ocaziile, de exemplu, filmarile pentru emisiunile difuzate de Revelion. Uneori inregistrarea emisiunilor se amana cu 1-2 ore, iar pe noi nu ne anunta nimeni, asteptam ca fraierii si pierdeam cate 5 ore pentru cei 10 RON: 2 ore asteptarea, 2 ore filmarea, drumul pana acolo.

Pe emisiunile care durau putin, gen o ora (si tin minte ca era una pe TVR) era bataie, stateai mai putin, insa primeai bani ca la una de 2 ore. Atunci se faceau liste, cei mai vechi aplaudaci aveau prioritate, era pe pile, pe cu cine ”te aveai” mai bine. Am uitat sa precizez ca numarul de participanti era limitat.

Nu mai zic ca la inceput nu imi era usor deloc. Imi era teama sa nu ma apuce stranutul, tusea, iar cel mai rau, sa nu ma vada mama cand eram in direct si ea ma credea la ora de Geografie.

Amuzant tare, cand stateam la 2 - 3 emisiuni consecutiv primeam niste sandwich-uri minuscule plus o sticla de apa; daca te intelegeai cu cine trebuia, aveai sansa sa primesti chiar doua sandwich-uri din alea.

Rememorand toate astea imi vine sa rad, insa pe-atunci luam lucrurile foarte in serios, ma consumam teribil ca suntem bataia lor de joc, ca ne lasa sa asteptam, ca de ce ne-au dat apa calda cand am venit de afara unde sunt 35 de grade, ca X-uleasca a primit doua sandwich-uri!

 

”Da, am lucrat la videochat o luna si jumatate”

In vacanta dintre clasa a 12-a si primul an de facultate si cred cu tarie ca daca nu esti facuta intr-un anumit fel, nu ai cum sa rezisti mult acolo, cu toate ca exista riscul sa te obisnuiesti, sa consideri activitatea aceasta un job normal si gata.

Eram ferm convinsa ca lucrurile sunt fix asa cum le vedeam in reportajele TV despre aceasta lume ascunsa, ca iti iei niste bikinii colorati frumos, zici ”Hi” si inca trei cuvinte frumoase in engleza, te mangai un pic, iar strainii ca naivii arunca cu miile de dolari.

Ce am aflat acolo:

Oricat de pompos si stupid suna, trebuie sa construiesti o relatie cu clientul. Majoritatea celor care cheltuiesc sume mari de bani, cheltuiesc pe discutii cu fete deja cunoscute. Tiparul era cam asa: clientul intra prima data (la studioul unde am lucrat eu clientul platea inainte sa ”intre” in chat room, el vedea niste poze cu tine si un scurt preview cu ce faceai in acel moment), tu faceai un show (adica: dezbracat, mangaieri, miscari lascive), daca mai schimbai cateva vorbe dupa aceea si exista o compatibilitate, urmatoarele dati cand te vizita se vorbea muuult. Evident, sunt tipuri si tipuri de clienti, eu din experienta de o luna si jumatate aproape, am avut trei persoane cu care am chat-uit cu orele, contra-cost. Am abordat inclusiv subiecte precum problema americanilor cu mexicanii care ajung acolo ilegal.

 

Deci da, trebuie sa stii engleza! Daca nu cunosti limba, insa iubesti tare banii o inveti acolo. Auzisem chiar ca unele studiouri faceau cursuri de engleza.

 

Nu este asa usor. Eu lucram in tura de dimineata cel mai mult, erau trei ture: 6-14, 14-22 si 22-6 dimineata. De noapte nu am lucrat, nu aveam cum sa ma justific acasa. Ma trezeam la 4:45, la 5:20 plecam de acasa cand era inca intuneric, iar la 6 fara trebuia sa fiu acolo; puneam in frigider apa, mancare ce aveam, ma machiam in viteza si la fix eram online.

 

Pentru a da bine pe camera, de la orele alea matinale puneam o tona de machiaj pe fata si aveam si niste reflectoare (tot pentru a da bine pe camera) care bateau fix in ochi. Cu ochii cand in reflectoare, cand in monitor, mai ales cand nu esti obisnuita = lacrimat, usturat si urat tv-ul ori PC-ul cand ajungeam acasa.

 

Existau niste admini care ne verificau. Daca se sesizau ca nu eram in discutii sau show-uri cu clientii, intrau sa vada de ce. Nu aveam voie sa mancam in fata PC-ului, sa stam cu ochii in jos ori pe pereti, ci trebuia chiar si cand eram singure, sa zambim, sa dansam, cantam etc. Sa fii pe stop si cu vreo durere de burta in momentele alea era o adevarata placere sa dansezi.

Incredibil, am avut multe de invatat acolo, insa cu siguranta nu as mai repeta experienta.

Nota obtinuta:
10 (4 voturi)
740 vizite
Noteaza si tu acest articol:
10 9 8 7 6 5 4 3 2 1

Postat de: Alexandra-Florentina-Matei Luni, 10 August 2015

Etichete pentru acest articol:

joburi rele, joburi de duzina, joburi fara viitor



S-ar putea sa va intereseze si:

Toata lumea a descoperit in ultimii ani ca poate fi gazetar, jurnalist, redactor, [..]
citeste si comenteaza
Pana in 2003, ocupatia de make-up artist nici macar nu exista in Romania. Intensa [..]
citeste si comenteaza
Cu siguranta macar o data v-ati gandit sa emigrati din propria voastra patrie intr-o alta [..]
citeste si comenteaza
Suntem intr-un secol al activitatilor din ce in ce mai mult voluntare. Voluntariatul a [..]
citeste si comenteaza

De acelasi autor:

Te superi pe mine daca iti spun ca nu te cred absolut deloc? Poti sa spui ca te-ai resemnat, ca nu [..]
citeste si comenteaza
Indiferent ca esti angajat nou sau esti pus in dificultate ori de cate ori trebuie sa lucrezi in [..]
citeste si comenteaza
Cand vine vorba despre silueta, cel mai aprig dusman e cel pe care nu il vezi. Mai jos se regasesc [..]
citeste si comenteaza
Montarea inelului gastric, operatia de bypass gastric, micsorarea stomacului - sunt metode [..]
citeste si comenteaza

comentarii:

Adauga comentariu

Care este varsta ta, cititoare a portalului www.femeiastie.ro?

  • - 10 ani
  • 11 - 14 ani
  • 15 - 18 ani
  • 19 - 24 ani
  • 25 - 30 ani
  • 31 - 35 ani
  • 36 - 40 ani
  • 41 - 45 ani
  • 46 - 50 ani
  • 50 + ani

vezi rezultate